Botezul – semnificatii si traditii

Dupa mirungere, preotul citeste in fata nasului si a tuturor celor celor invitati la ceremonie din Sfantul Apostol Matei, capitolul XXVIII, versetele 16-20. Aceasta este, practic, prima slujba la care asista copilul care tocmai a intrat in randul credinciosilor.

Imediat dupa botez, urmeaza obligatoriu, impartasania si imbisericirea pruncului: baietii sunt inclinati in Sfantul Altar, iar fetele, la icoanele de la catapeteasma. Odata incheiat si acest ritual, pruncul poate primi toate celelalte Sfintele Taine ale Bisericii.

Traditii legate de botez
Baia de a doua zi
Baia de a doua zi sau luarea mirului nu are nicio semnificatie religioasa.

Din punct de vedere bisericesc, copilul poate fi spalat imediat dupa ce a fost botezat. Ritualurile care tin de baita difera de la o zona la alta. In cadita copilului se pun bani, petale de flori, fulgi de gaina – pentru ca cel mic sa aiba la maturitate o gospodarie prospera, miere (sa fie dulce).

La tara, in cadita copiilor botezati se puneau elemente simbolizand in special bunastarea. Se mai pune busuioc (mai ales pentru fete, sa fie atragatoare), grau (sa fie cinstit), marar (sa fie placut), menta sau romanita (sa creasca usor si sa fie sanatos), maciulii de mac (sa aiba somnul linistit), seminte de canepa (sa creasca iute), pene (ca sa fie usor ca o pana), apa sfintita (sa fie curat toata viata). Conform traditiei, apa folosita la baita de luare a mirului se toarna la radacina unui pom fructifer – va creste copilul ca pomul respectiv.

Ursitoarele
Se spune ca in prima saptamana din viata copilului – mai exact in noptile fara sot din prima lui saptamana de viata – vin ursitoarele. Credinta in ursitoare, mentionate in toate basmele populare romanesti, este si astazi foarte raspandita in satele romanesti, ea pastrandu-se inca de pe vremea romanilor.

Cele trei zane/ursitoare menesc soarta copilului, iar venirea lor este asteptata cu mare grija de catre parinti si moasa copilului. In Transilvania, moasa care a ajutat la nasterea copilului ii punea in camera, pe o panza alba, noua, un blid cu faina de grau cernuta, sare, o paine, un banut si un caier de lana.

Dupa trei zile si trei nopti, se constata daca au venit ursitoarele dupa urmele care apareau pe faina. In Banat, Moldova si Tara Romaneasca, la trei zile dupa nasterea copilului se intindea o masa mare pentru ursitoare: nu lipseau painea, o gaina, vinul si trei banuti.

Exista credinta ca cele trei ursitoare trebuie sa fie platite si invitate la masa, pentru a fi multumite si a urzi copilului o soarta buna. In Bucovina, moasa punea in camera copilului o lumina, care ardea toata noaptea. Se considera ca ursitoarele vor fi multumite ca au gasit drumul usor si vor avea numai lucruri bune de urat copilului.

  • Conform uzantelor Bisericii Ortodoxe, nasul copilului trebuie sa fie crestin ortodox, sa aiba cunostinte de dogmatica, sa fie practicant, sa se spovedeasca si sa se impartaseasca inainte de botez.
  • Din vechime, s-a pastrat traditia ca hainele de botez sa fie noi si de culoare alba, semnificatia lor fiind in stransa legatura cu textul Sfantului Botez. „Da-mi mie haina luminoasa, cel ce te imbraci cu lumina ca si cu o haina, mult milostive Hristoase, Dumnezeul nostru.
  • Botezul catolic se face tot in numele Sfintei Treimi, dar nu prin Intreita Scufundare, ci prin turnarea apei sfintite pe crestetul celui botezat. Mai tarziu, la varsta de sase-sapte ani, cei botezati catolic primesc asa-numita confirmare. Biserica Ortodoxa recunoaste botezul romano-catolic, si cea Romano-catolica, botezul ortodox.

Botez regal
In familiile regale este o traditie ca in timpul botezului sa fie folosit acelasi vesmant pe care l-au purtat stramosii noului candidat la botez. Asa s-a intamplat si la botezul celui de-al doilea copil al Printilor Frederick si Mary de Danemarca.

Fetita – care a primit numele de Isabella Henrietta Ingrid Margrethe si care a fost botezata pe 1 iulie 2007 – a purtat vesmantul imbracat de stramosul ei, Christian al X-lea, acum 135 de ani.

Cristelnita a fost si ea folosita in timpul botezului tuturor vlastarelor regale daneze din 1670 incoace. Isabella a avut sase nasi, dintre care numai doi de origine nobila: Printesele Matilda a Belgiei si Alexia a Greciei.

Consultant: preot paroh Alin Cristian Olteanu, parohia Razvani, judetul Calarasi,
Foto: www.smh.com.au; Dreamstime.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2


Recomandari
Redactia.ro
ziareonline.ro
RTV
Proiecte speciale
Unica.ro
Sfatul Medicului
Trending news
Mai multe din Nume de copii