Cântarul și noi, o relație toxică

Fie ca arată cu patru kilograme mai puțin sau cu 500 de grame mai mult, cântarul nu se mulțumește niciodată să ne afișeze doar greutatea. La fel ca profesorii atunci când le dau elevilor sfaturi în clasă, cântarul ne oferă avertismente, reproșuri sau felicitări. Aceasta mașinărie, pe care o considerăm perfect fiabilă și obiectivă generează sau întreține o serie de idei false despre relația cu propriul corp.  Puterea sa și dependența noastră de el ar fi mai mici dacă nu am oferi statutul de judecator suprem unor centimetri pătrați de plastic și aluminiu.

 

Antidotul acestei relații otrăvitoare? Identificarea, rând pe rând, a fiecăreia dintre prejudecățile noastre, pentru a putea renunța la ele, cu scopul de a restabili o relație justă, confortabilă și realistă cu corpul, greutatea și imaginea proprii.

 

Idealul de greutate

Totul începe cu un ideal: să atingem greutatea ideală sau să revenim la ea. Or, greutatea ideală pe care o vizăm este rareori greutatea noastră naturală, adică greutatea de echilibru sau de confort. Greutatea ideală este adesea atinsă după regimuri drastice sau nu e niciodată atinsa și ne-o dorim toată viața. Problema este ca însăși noțiunea de greutate ideală este susținută de corpul medical.

Deseori, medicii se referă la indicele de masă corporală (greutatea împărțită la pătratul înălțimii), unde rezultatul este încadrat în mai multe categorii: < 18,5 – subponderal; 18,5-24,9 – greutate normala; 25-29,9 – supraponderal; 30-34,9 – obezitate clasa I; 35-39,9 – obezitate clasa II; > 40 – obezitate morbidă. Or, acest calcul se efectuează plecând de la date epidemiologice (respectiv, despre ansamblul unei populații), care nu sunt transferabile la indivizi.

Ele nu țin cont de istoricul greutății, nici de modul de viață, nici de moștenirea genetica a fiecăruia.

Rezultatul: alegând o cifră „magică (ce simbolizează, în același timp, și greutatea de frumusețe și pe cea de sănătate), transformăm cântarul într-o cutie de rezonanță a datelor false și dătătoare de anxietate.

Concluzia? Nu trebuie să ne pierdem timpul și sănătatea alergând după greutatea ideală. Este mai bine să căutam să regasim greutatea de echilibru.
Cea pe care o numim și „greutate naturală, în care ne instalăm in mod durabil și fără efort atunci când ne ascultăm cu adevărat senzațiile corporale și alimentare.

 

Stigmatizarea fluctuațiilor de greutate

Cu toții suntem supuși unei instabilități ponderale relative. De exemplu, suntem cantar2mai ușori la ieșirea din vară (alimentație mai puțin bogată și efort fizic mai important) și mai grei la ieșirea din iarnă (din motive inverse).

Chimia anumitor alimente joacă, și ea, un rol important: amestecul glicogen (rezerva de zahăr), apa oferă variații mergând de la 1 la 3 kg într-un interval cuprins între 12 și 24 de ore! Odată trecut acest timp, ne regăsim greutatea inițială.

Un alt factor important: nivelul de hidratare. Cu cât organismul este mai puțin hidratat, cu atât corpul reține mai multa apă. Stresul poate, și el, să provoace un stocaj excesiv.

Reluarea unui sport sau mersul la sală antrenează, de asemenea, o luare în greutate (între 1 si 3 kg). Fie grăsimea este înlocuita de mușchi, fie am facut mușchi fără să fi slăbit.

O altă cauză de fluctuație: „excesele alimentare dupa regimuri drastice. De fiecare dată când supunem corpul la o restricție alimentară, activam un card de memorie de apărare a organismului.

Acesta se va pune pe modul „stocare în caz de foame, pentru care este genetic programat. Ceea ce explică de ce 400 g de produse de patiserie generează 2 kg în plus pe afișajul cântarului!

În cele din urmă, să nu uităm hormonii, care, mai ales la femei, dau mari fluctuații de greutate.

Grăsimea se instalează încet și dispare la fel de încet. În concluzie, degeaba ne supunem corpul unui regim strict când am observat că ne-am îngrășat cu trei kg într-o săptămână.

 

O greutate bună înseamnă și un corp frumos?

Nu! Mai exact, aceasta este o interpretare periculoasă a rolului cântarului în construirea unei imagini de sine pozitive.

Greutatea bună este cea de echilibru, cea pentru care nu depunem prea mult efort pentru a o menține și care ne respectă morfologia.

Ea este greutatea bună care ne oferă și un corp frumos. Un corp acceptat, pe care ne place să-l îngrijim și să-l punem în valoare, fie ca este slab, zvelt sau rotofei! Dar, în majoritatea cazurilor, atunci când zicem „corp frumos, ne referim la norma de azi. Ceea ce este o aberație, dar și sursa unei mari suferințe pentru toți cei care sunt departe de ea. Și, din cauza unei gândiri de tipul „când voi cântări 50 kg, voi fi frumoasă, ne îndepărtăm de senzațiile noastre corporale și ne privăm de plăcerea de a „locui un corp unic.

Citește tot articolul aici

Recomandari
Redactia.ro
ziareonline.ro
RTV
Proiecte speciale
Unica.ro
Sfatul Medicului
Trending news
Mai multe din Dieta, nutritie, sport