Cum luăm decizii? Ce informații punem în ecuațiile pe care le rezolvăm zi de zi, fie că decidem la ce grădiniță va merge copilul nostru sau bugetul companiei pe anul viitor? Creierul uman este o mașinarie fascinantă de gândit ce e mai bine de făcut în viata, pe termen lung sau scurt. Uneori, le nimerește, alteori, ba.Cât de corect gândim?

In spatiul nostru cultural a aparut o carte ce ar trebui, zic eu, sa fie inclusa in bibliografia de la Facultatea de Psihologie si cea de Filozofie. Este vorba despre Gandire rapida, gandire lenta de Daniel Kahneman, care vorbeste despre erorile noastre de gandire. Este foarte utila oricui doreste sa ia decizii mai bune in viata.

Daniel Kahneman este unul dintre cei mai importanti ganditori din prezent in probleme de psihologie si de decizie. Studiile sale s-au axat mai ales pe deciziile noastre economice (daca ajungem la mare cu arme si bagaje, dupa ce am cheltuit ceva bani pe benzina si provizii, dar vremea se anunta ploioasa pentru urmatoarele zile ce facem? Stam sau plecam?

A sta doar pentru ca ai ajuns acolo si ai dat niste bani, este exemplul clasic de decizie economica gresita). Pentru experimentele si cercetarile sale, care, realmente, au schimbat felul cum intelegem mintea umana, Daniel Kahneman a castigat Premiul Nobel pentru economie in 2002.

Principalele noastre capcane de gândire

Ca gandirea umana este un proces supus greselii, stim. Dar care sunt aceste greseli? Ce anume ne face sa luam decizii proaste? Putem sa ne antrenam spiritul pentru a fi mai lucizi, mai inteligenti si mai rationali? Raspunsul este: depinde. Evolutia nu ne-a programat pentru deciziile extrem de complexe pe care le luam in ziua de azi, aproape in fiecare moment, ci doar pentru activitatile care tin de supravietuire si reproducere. Si pentru ceva pe alaturi: prietenie, interactiune sociala, etc. Dar in niciun caz pentru ample calcule financiare sau alte abstractiuni!

De exemplu, luam decizii pe baza informatiilor celor mai recente sau mai usor de reamintit. De parca cele mai vechi sau uitate nu ar trebui sa atarne greu in balanta! Ganditi-va la prabusirile de avioane intens mediatizate, care determina o scadere a numarului de pasageri pentru o perioada dupa. Oamenii, speriati, uita ca, statistic, zborul cu avionul este cea mai sigura forma de transport, ca accidentele sunt extrem de rare (mai multe sunt sansele de accident de masina).

Mass-media – care mediatizeaza mult si adesea partinitor, dramatizant, evenimentele acestea – contribuie la aducerea la cunostinta a acestor evenimente care ne influenteaza decizia de a calatori cu avionul. Stim deja ca luam decizii emotionale, deci ce ne trebuie mai mult pentru a mari fara sens probabilitatea unui posibil accident aviatic si astfel sa anulam biletul de avion?!

Acelasi lucru se intampla cand are loc un cutremur. Creste numarul celor care se grabesc sa isi asigure locuinta pentru ca amintirea dezastrului e proaspata. Scrie Kahneman in superba sinteza Gandire rapida, gandire lenta (Ed. Publica, 2012): „Excesiva noastra incredere in ceea ce credem ca stim si aparenta noastra incapacitate de a ne admite pe deplin propria ignoranta si incertitudinea lumii in care traim.

Suntem predispusi sa supraestimam gradul in care intelegem lumea, sa subestimam rolul sansei in desfasurarea evenimentelor. Supraincrederea in noi este alimentata de iluzoria certitudine a privirii retrospective…. Adica ne bazam pe experienta, pe ceea ce am mai trait, atunci cand estimam ce urmeaza sa se intample in viitor – lucru incorect! Experienta este utila numai pana la un punct. Viitorul contine, in general, mult mai multe informatii si variabile decat putem noi sa introducem in ecuatie…

Amorsarea gândurilor și ideilor

O idee cheama pe alta, si pe alta… fara sa aiba musai o legatura logica intre ele. „Ca undele de pe suprafata unui lac, activarea se raspandeste intr-o mica parte din vasta retea de idei asociate, scrie Kahneman. Creierul nostru are nevoie de coerenta, o cere si o creeaza, fara sa fie atent daca ideile pe care le tese in graba sunt legate logic intre ele. Psihologul numeste acest fenomen „amorsare a ideilor unele de catre altele.

Si continua: „Lumea are mult mai putin sens decat crezi. In cea mai mare parte, coerenta vine din felul in care functioneaza mintea ta. Nu vi s-a intamplat, de pilda, intr-o perioada de stres si de neliniste sa faceti tot soiul de scenarii catastrofale? Fara sa va ganditi macar daca „faptul ca seful nu mi-a dat «buna ziua», e semn ca am gresit raportul… Asta inseamna ca m-a pus pe lista de restructurari, ca la urmatoarele evaluari sunt dat afara, la 45 de ani nu mai gasesc ceva de lucru, va divorta nevasta-mea de mine… si tot asa. Exemplele pot fi nenumarate, si femeile sunt experte „in a face scenarii despre ce face partenerul cand nu e in raza lor vizuala. Scenarii care nu sunt altceva decat aceasta amorsare continua de idei.

citește continuarea articolulului aici

foto Shutterstock