Ce se știe până acum despre varianta de hepatită acută din cauze necunoscute la copii

Medicul pediatru Mihai Craiu a făcut în mediul online câteva specificați cu privire la hepatita acută din cauza necunoscută care a afectat până acum circa 200 de copii, din întreaga lume. Medicul spune că boala ar putea fi provocată de infecții sau prin expunerea la unele substanțe toxice ce s-ar putea găsi în unele alimente. Mihai Craiu spune că niciunul dintre copiii din Marea Britanie depistați cu această hepatită nu au fost vaccinați anti-COVID.

Dacă tot nu știm sigur cine produce hepatita severă care afectează copiii mici, inclusiv în România, este necesar să trecem în revistă ce se știe SIGUR.

Acest mesaj este necesar deoarece noi, românii, foarte emotivi, cum suntem, avem tendința să îmbrățișăm rapid teorii ale conspirației, în fața incertitudinilor – a început Mihai Craiu mesajul pe pagina de Facebook pe care o administrează.

Apoi a exemplificat concret ce se știe despre această hepatită:

Știm că niciunul din copiii britanici afectați nu a făcut vaccin impotriva COVID-19.

Că afectează în special copiii mici, cu maximum de frecvență până la vârsta de 5 ani.

Știm că diagnosticul de hepatită acută severă se poate pune ușor, utilizând definiția de caz (vârstă sub 10 ani, hepatită acută cu transaminaze TGO/TGP la valori înalte, peste 500UI/L și analize care exclud infecția cu virusuri hepatitice A-E).

Știm că hepatita acută severă, cu evoluție rapidă, poate fi produsă de infecții sau prin expunere la substanțe toxice. Până acum „vinovatul de serviciu” pare a fi un virus.

O femeie din Timișoara s-a aruncat de pe un bloc de 10 etaje cu cei doi copii ai ei

Până la acest moment cel mai frecvent identificat virus, la acești copii cu hepatită de cauză necunoscută este adenovirusul 41.

 Între toxinele care ar putea intra în discuție (pentru că este rezonabil să ne gândim și la o cauză non-infecțioasă deoarece nu pare a fi o maladie extrem de contagioasă și pentru că majoritatea acestor copii nu au prezentat febră) se află și aflatoxina B1 (AFB1).

Aceasta poate contamina o mulțime de produse alimentare care ar putea intra în dieta copiilor, cum ar fi nucile, arahidele, fructele uscate, cerealele sau chiar uleiul alimentar.

Dar să nu speculăm. Experții vor găsi rapid o pistă de urmat, căci se fac teste complexe, genetice, toxicologice, histologice și modelări matematice, plecând de la fragmentele de ficat ale celor 17 copii ce au necesitat transplant hepatic.

Pentru dumneavoastră părinții doar puțină răbdare și informare din surse oficiale iar pentru copii, spălat pe mâini și activități normale, la aer curat.

Foto – Pixabay