Copiii „digitali”

Generatiile care in prezent schimba primele scutece, sau care isi duc zilnic copilul spre gradinita nu au crescut cu un calculator lipit de birou. Dar micutii care sunt dusi la gradinita au fost intarcati pe cand mamele lor se uitau pe internet, sa gaseasca noi si noi retete pentru diversificarea alimentatiei si astfel ei au devenit copiii digitali.

La un an, ei stiu deja sa mearga, au luat in stapanire telecomanda si se descurca bine cu cele mai sofisticate aparate.

Sunt copiii nostri mai destepti decat noi? In 2001, un creator de jocuri electronice educationale si consultant pe probleme de invatamant, Mark Prensky, spunea ca adultii („imigrantii digitali) care au invatat sa foloseasca calculatorul la varsta maturitatii sunt la o distanta uriasa fata de copiii care s-au nascut cu tehnologia digitala la picioare.

„Copiii de azi – nativii digitali – gandesc si proceseaza informatiile fundamental diferit fata de parintii lor, spunea el. Aceasta este o parere, si nu rezultatul unui studiu amplu.

Cu toate acestea, in Vest, unde exista o traditie veche a testelor de inteligenta facute copiilor, specialisti si parinti deopotriva tind sa-i dea dreptate lui Mark Prensky. Cei mai tineri scolari din Statele Unite sau din Europa de Vest obtin, de obicei, rezultate mult mai bune la testele de inteligenta decat generatiile anterioare.

De fapt, in cadrul acestor teste, obtin punctaje mai mici la capitolul capacitati de comunicare (capacitate de ascultare, marimea vocabularului) si rezultate spectaculoase la sectiunea nonverbala care se bazeaza, in principal, pe imagini.

Asa s-a intamplat cu toti copiii testati in ultimii zece ani si iata trendul in moda… IQ. Daca facem socoteala intre mediile mai putin spectaculoase obtinute de copii la sectiunea verbala si cele de la sectiunea nonverbala, realitatea nu este tocmai usor de digerat pentru cei care sunt adulti la inceput de 2007: pustilor le merge mintea mai bine decat noua.

Sa lasam orgoliile la o parte si sa intoarcem adevarul pe toate fetele. E adevarat ca generatiile obtin punctaje din ce in ce mai mari la toate testele de inteligenta in fiecare an din 1930 incoace, de cand in SUA si in Europa de Vest au inceput sa fie folosite aceste masuratori (doar generatiile nascute imediat dupa razboi nu s-au remarcat prin rezultate bune).

De fapt, suntem mai destepti daca standardul nostru de viata creste. Aceasta inseamna ingrijire prenatala si post natala la cote ridicate. Din ingrijirea post natala fac parte: hrana de calitate, compania parintilor si stimularea intelectuala a micutului. Sa detaliem.

Ce este inteligenta?

Cele mai simple definitii, acceptate de majoritatea psihologilor, spun ca inteligenta este abilitatea de a gandi, intelege, invata si rezolva probleme.

Dar ce ii face pe micutii nascuti in generatia internet sa fie asa de destepti? Genele? Nu neaparat. O multime de psihologi pot afirma, pe baza rezultatelor unor studii complexe, ca mediul in care suntem crescuti determina capacitatea noastra intelectuala.

Specialistii cred ca, in proportie de 20 pana la 50%, mediul este hotarator pentru dezvoltarea intelectului copiilor. Dar au celelalte procente de a face cu mostenirea genetica? Se nasc copiii destepti sau devin?

De ani buni se vorbeste despre gena inteligentei, mai precis din 1998, cand Robert Plomin sustinea ca a descoperit o gena direct legata de inteligenta umana, iar optimistii spun ca in curand vom putea fabrica urmasi cu un coeficient de inteligenta impresionant. Geneticianul Dinu Albu este de alta parere.

„Genetica nu poate, cel putin in acest moment, sa influenteze inteligenta unui micut. Sa nu uitam ca geniile au provenit in mare parte din familii cu un nivel normal de inteligenta. Asa cum realitatea a dovedit de nenumarate ori ca din parinti foarte destepti pot rezulta copii mediocri.Dezvoltarea intelectuala a copilului are ca principali factori educatia, societatea in care traieste, afectiunea si grija parintilor. In principal, fatul nu poate fi influentat, prin diverse tehnici genetice, in evolutia lui intelectuala.

Poate exista doar o influenta negativa, prin carentele alimentare ale mamei. Embrionul se dezvolta in uter dupa un cod genetic prestabilit. Tot doctorul Albu recunoaste insa ca, fata de generatiile de acum zece sau 20 de ani, copiii de azi sunt mai inteligenti.

„Numai daca ma uit la copilul meu si este evidenta cresterea capacitatilor lui intelectuale, comparativ cu cele pe care le aveam eu la aceeasi varsta. Suntem intr-o evolutie foarte rapida – si sociala, si economica si culturala – care, cu siguranta, va duce la o dezvoltare fantastica a individului, continua el.

Cum ar arata copiii viitorului nu se stie cu exactitate. Cu toate ca anatomia creierului este cunoscuta in cele mai mici detalii, nu sunt inca foarte clare modalitatile sale de functionare. Imaginati-va scenariul, gandindu-va cum ar fi daca am putea folosi creierul nostru la intreaga lui capacitate – azi il exploatam in proportie de mai putin de 20%…

Daca vom apela sau nu la genetica pentru a avea un copil destept, vom vedea. Acum, insa, sa lamurim cum putem verifica daca intr-adevar copilul nostru e mai inteligent decat noi. Ce inseamna IQ?

Coeficientul de inteligenta este rezultatul unei masuratori, prin folosirea unor teste standardizate: pe anumite populatii, intr-un spatiu determinat, intr-o anumita perioada de timp. In 1914, psihologul german Stern determina varsta mentala a unei persoane si apoi facea raportul intre aceasta varsta si cea biologica.

Pentru copii insa, aceasta metoda nu e convenabila. La micuti, se masoara performantele, care sunt raportate apoi la valoarea medie pentru grupa lor de varsta. Media este 100. Pustii care obtin 85 au probleme, iar cei peste 115 se numesc inteligenti.

Termenul IQ si-a castigat faima mai tarziu, datorita lui Alfred Binet, care a conceput Intelligence Quotient Test pentru a verifica potentialul copiilor considerati retardati. IQ este un test psihometric si masoara capacitatea mentala, nu neaparat inteligenta. De fapt, exista doua mari scoli de gandire.

Unii cred ca inteligenta este un factor mostenit genetic si poate fi cuantificat, altii insista ca exista mai multe tipuri de inteligenta, a caror dezvoltare depinde de mediul social. Acestia din urma sunt si contestatarii testelor. Si inca o precizare: nu exista un singur test IQ, ci mai multe tipuri de astfel de teste.

Exista cateva indeletniciri ale copiilor din noua generatie care ar putea „fenta oarecum testele de inteligenta. Adica, nu putini sunt reprezentantii ultimei generatii care incep sa recunoasca literele inca de la varsta de doi ani si chiar sa citeasca.

Dar cei mai multi dintre acestia nu inteleg ce citesc. Insa asa se pot „pacali testele de inteligenta. Apoi, testele din 2007 sunt mult mai simple decat cele care se faceau cu 20–30 de ani in urma, asa incat copiii de azi par mai destepti pentru ca gradul de dificultate a testelor a scazut. Si, sa nu uitam o mare problema de… relatii publice.

In tarile in care imaginea conteaza mai mult decat orice (aici includem SUA si toate tarile Europei de Vest), este posibil ca profesorii sa mai dea o mana de ajutor invataceilor, ca sa-i faca sa para mai destepti decat sunt. Cu alte cuvinte, sa ajute testele IQ sa iasa mai bine. S-a dovedit ca aceasta este deja o practica.

De ce? De exemplu, ca sa obtina mai multe fonduri pentru institutia de invatamant din care fac parte. Indiferent de aceste aspecte, sa presupunem ca fiul sau fiica ta este, conform testelor IQ, inteligent/a. Dar daca micutul acesta destept este depasit in colectivitatea din care face parte de altii cu un coeficient mai mic de inteligenta?

Cum iti explici aceasta realitate? Un raspuns la aceasta intrebare a fost dat abia in 1995. Pana la el, e necesara o mica introducere.

Despre inteligenta emotionala

In patria studiilor de tot felul, Statele Unite, exista un sondaj de opinie care arata ca primii 733 de milionari americani au plasat inteligenta academica pe pozitia 21 in topul motivelor pentru care au reusit in viata. Iar primele 20 de motive sunt strans legate de inteligenta emotionala, pe care si-o tot antreneaza inca din copilarie.

Expresia „inteligenta emotionala (EQ) a fost definita de psihologul Daniel Goleman acum 12 ani, in cartea cu acelasi nume, ca fiind abilitatea de a stapani emotiile personale si ale celorlalti, de a le diferentia si a folosi aceste informatii pentru a-ti ghida modul de gandire si actiune. Sa traducem putin.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3


Recomandari
Redactia.ro
RTV
ziareonline.ro
Proiecte speciale
Unica.ro
Huff
Faxnews
Sfatul Medicului
Trending news
Mai multe din Copilul tau