Copilul meu nu face asta!

Balet de la 3 ani, cursuri de pian de la 4 ani, limbi străine de la 2 ani și computere de la 5. Prinși de frenezia opționalelor oferite de grădinițe și de oferta variată de pe piață, ne dorim ca juniorii noștri să știe cât mai multe, de cât mai devreme, și ne învinovățim că nu avem bani pentru toate cursurile pe care alții le fac. Iar dacă, din întîmplare, avem banii, suntem foarte supărați că nu progresează la fel de bine ca Davis, Vanessa sau Alessia. Copilul meu nu face asta – pare a fi sloganul părinților care își împing copiii de mici într-o competiție care nu întotdeauna are câștigător….

Copilaria nu trebuie sa fie  o competiție între copii! Copilul trebuie să știe că este iubit necondiționat de către părinții și familia lui, indiferent dacă știe 3 limbi străine și dansează perfect sau nu.

Părinții ar trebui să știe că fiecare copil are nevoie de timp petrecut cu părinții lui. Dacă activitățile copilului sunt din ce în ce mai multe, iar mersul de la pian la karate și apoi la pictură devine o cursă cu obstacole prin oraș, acel copil nu va fi fericit, chiar dacă va face progrese la vreuna dintre activitățile impuse.

Sigur că orice părinte își dorește să aibă un copil deștept și talentat, iar unii sunt dispuși să cheltuiască averi doar ca cineva să le confirme, în schimbul banilor dați, că acel copil este talentat, dar ce ar trebui să NU uite un părinte este că un premiant nu e neapărat un copil fericit. Părinții sunt atât de preocupați să le ofere oportunități în viață, încât uită să le lase copiilor lor tocmai lucrul de care au nevoie să reușească în viață, o copilărie lipsită de griji și presiuni.

Copilul are nevoie de timp de calitate, petrecut cu părinții, iar o vizită la zoo este de 100 de ori mai frumoasă și mai educativă pentru un copil decât un joc de computer care a costat de 10 ori mai mult.

În loc să ne supărăm că al nostru nu progresează la fel ca al prietenelor și colegelor, ar trebui să îl încurajăm să fie creativ, să se exprime în felul lui, să nu-l mai comparăm cu cei din jur, să nu-i mai sădim sămânța neîncrederii în sine încă din primii ani de viață.

Rareori copiii vor merge pe drumul pe care i-am obligat noi să îl urmeze când erau mici, iar banii aruncați pe opționale vor fi irosiți, la fel ca și anii copilăriei lor și stima lor de sine, măcinată de toate dezamăgirile noastre, exprimate sau nu în fața copilului.

foto Shutterstock