Cu mainile mai curate

Cand petrecem mult timp pe afara, luam o portie in plus de aer, soare, dar si de microbi. E drept ca e greu sa predai reguli de igiena unui copil mic, insa bunele obiceiuri se invata de timpuriu, si, in plus, te poti baza pe ajutoare in ale igienei.

Exemplul tau 

Obiceiurile de buna igiena se sadesc inca din prima copilarie – un bebelus de trei luni este mult prea mic pentru a intelege daca ii povestesti despre faptul ca trebuie sa se spele pe maini, dar te va vedea pe tine ca o faci, va observa ca este dus sa fie spalat pe maini inainte de masa si va inregistra acest ritual, caruia ii va asocia mai tarziu si un inteles logic. „Nu pune mana murdara la gurita nu inseamna mare lucru pentru un copil, insa vorbele vor fi insotite si de gestul de a-i in­­­departa mana si de a-i distrage atentia.

In perioada in care „degustarea fiecarui obiect este o modalitate de cunoastere pentru copil, iti va fi destul de greu sa contracarezi obiceiul lui de a baga in gura tot. Iti vei face, deci, provizii de geluri antibacteriene sau servetele umede, te vei inarma cu sticlute cu apa si vei apela la ele foarte des, dupa fiecare episod de „contaminare.

Imunitatea

Anecdota despre parintii cu mai multi copii – care, dupa ce la primul sterilizeaza suzeta, la al doilea, o iau de pe jos si o spala, iar celui de-al treilea copil, aparut la ceva ani distanta, ii dau suzeta direct de pe jos – are o legatura cu realitatea. In materie de igiena, atitudinea parintilor oscileaza in­­­tre doua extreme – fie sunt sclavii obsesiilor legate de microbi si incearca sa creeze un mediu cat mai steril pentru copii, fie ignora pericolele, pe principiul „sa-si faca imunitate.

Risc de boala

Incidenta crescuta a hepatitei A in randul copiilor (boala este supranumita „a mainilor murdare), dar si a infectiilor cu Salmonella, Shigella, a toxoplasmozei in randul copiilor demonstreaza ca, desi in teorie cunoastem regulile de igiena, aplicarea lor lasa de dorit.

Pe timpul verii, in parcuri, riscul de contaminare creste – copiii se joaca la groapa cu nisip unde toti cainii (cumunitari sau proprietate personala) se plimba, unde sobolanii isi fac siesta si unde gandacii se „bronzeaza. Gan­deste-te la acest lucru in momentul in care il privesti linistita cum baga manuta in gura, consolandu-te cu gandul ca „face imunitate. In paranteza fie spus, in afara de imunitatea noastra ca specie, imunitatea nu este numai un factor genetic, ci si un factor intr-o ecuatie a unui stil de viata – sanatos sau nu.

Romanii sunt corigenti la igiena

La fiecare trei minute, un copil pune mana la nas si gura. Unele virusuri si bacterii pot supravietui doua ore sau mai mult pe suprafete ca intrerupatoare, clante, banci, leagane etc.

Ministerul Sanatatii a dat publicitatii anul trecut rezultatele unui studiu din care am aflat:

• consumul anual de pasta de dinti pe cap de locuitor nu trece de 100-125 ml, in timp ce la nivel mondial consumul mediu depaseste 300 de ml, iar in tarile civilizate ajunge la 500 ml. Un roman isi schimba periuta de dinti o data la doi-trei ani, desi este recomandata schimba-rea ei la fiecare trei luni;
• consumul mediu de sapun pe cap de locuitor este de 400 grame anual, de patru-cinci ori mai mic decat in vest;
• doar jumatate dintre romani se spala pe maini dupa ce merg la toaleta sau dupa ce ingrijesc un animal, iar unul din patru romani nu se spala pe maini dupa ce schimba scutece.

Text: Arhiva Edipresse; Foto: DREAMSTIME.