Cum să nu vă certaţi din cauza banilor

Statisticile arată că banii reprezintă motivul principal care stă la baza divorţurilor. Este destul de greu să găseşti o adevărată armonie financiară în cuplu, mai ales acum, în perioada mai grea prin care trecem.

Eu şi soţul meu am fi avut căsătoria perfectă dacă nu ar fi existat pe lume banii. În privinţa majorităţii problemelor, mai ales a celor foar­te importante, suntem pe aceeaşi lungime de undă, dar când vine vorba de bani, parcă provenim de pe cu totul alte planete.

Eu sunt genul de persoană căreia îi place să aibă mereu un ban deoparte, nu mă simt bine dacă nu am o anumită sumă, constant, în portofel. Îmi fac un plan de cheltuieli pe termen lung, am un car­neţel special pentru asta, în care nu îmi trec numai cheltuielile, ci şi planul de venituri şi cheltuieli pe câteva luni înainte.

El, soţul meu, este un mare cheltuitor, care nu ştie decât câţi bani mai sunt pe cărţile de cre­dit şi debit. În primii ani de căsnicie a fost cum a mai fost, mă lăsa pe mine să administrez veniturile, dar de când am devenit părinţi şi mobilitatea mea s-a limitat, problema banilor a devenit mai acută.

Am născut băieţelul la prânz, prin cezariană; ei bine, la şase seara, când mă simţeam puţin mai bine şi aveam mintea mai lucidă, am cerut o foaie şi un pix pentru că simţeam dorinţa nebună să fac o estimare a ritmului de economisire pentru grădiniţă, şcoală, poate şi facultate.

Nu neapărat că am fi ţinut să îl dăm în învăţă­mân­tul privat, dar nu care cumva să nu putem face asta pentru că nu am avea bani puşi deoparte. Normal că atunci când am discutat cu soţul meu despre asta m-am enervat foarte tare.

Pentru că iniţial a fost de acord, dar în prima lună, când trebuia să punem banii stabiliţi deoparte, el a spus că nu mai sunt acei bani pentru că el i-a cumpărat băieţelului nişte CD-uri, cărţi şi jucării (care ştiţi cât de scumpe sunt).

El nu înţelegea care e pro­blema, deoarece e firesc ca la un moment dat copilul să aibă nevoie de asa ceva. Dar nu acum, când are doar două luni!, am exclamat, iar el a replicat: Nici la grădiniţă nu merge mâi­ne!.

Sigur că a urmat din partea lui: Pai da, nimic din ce fac eu nu e bine, vreau şi eu să îmi răsfăţ co­pilul, o să ne descurcăm. Vă ima­­ginaţi că certurile pe tema banilor erau abia la început şi că au continuat fără să treacă zi din viaţa noastră în care să nu se po­me­nească, cu sprân­cenele încruntate, cuvântul bani.

În fiecare zi îmi propuneam să abordez problema cu calm, să încerc să îmi expun punctul de vedere mai eficient, să îl accept pe al lui şi să încerc să înţeleg că poate fi şi aceea o variantă.

Dar deja începuserăm să facem tot felul de gesturi demonstrative, ba chiar am simţit (şi am avut şi dovada) că el a început să se ascundă de mine cu banii.

Eu am început fără ştirea lui să pun bani deoparte pentru copil, iar el să se retragă treptat din a face cheltuieli pentru familia noastră. Nu mai aducea toţi banii acasă, sub diferite pretexte: că sunt pe card şi mai bine îi ţine acolo să nu îi cheltuim etc.

Nu mai aveam încredere în el şi cred că nici el în mine. Am fost la psiholog pentru că am simţit că discuţiile acestea ne erodau încet şi sigur căsnicia.

Mi s-a spus că aceste discuţii sunt o posibilă cauză de divorţ, dar că putem să nu rămânem înţepeniţi în acest scenariu al certurilor pe bani şi că ieşirea este de fapt mai simplă decât ne imaginăm. Iată cum:

 

E normal să avem păreri diferite
Îmi imaginam că numai eu şi soţul meu aveam probleme cu banii. De câte ori ne certam, mă gândeam că ceva merge foarte rău în căsnicia noastră şi că nu mai e mare lucru de făcut. Iar cântecul acela cu banii vorbesc sună du­reros în mintea mea.

Psihologul mi-a spus însă că nu există doi oameni care să fie complet de acord asupra banilor. Fiecare poate pă­rea celuilalt mai cheltuitor, mai econom sau mai zgârcit, doar prin comparaţie. Diferenţele de interpretare apar nu pentru că ceva merge rău în căsnicie, ci pentru că suntem diferiţi.

Chiar şi numai acest lucru a putut face să mă calmez şi să abordez puţin mai relaxată problema. Şi se pare că şi el (care a refuzat iniţial să mă însoţească la cabinet) a făcut la fel.

Chiar dacă obiceiurile financiare ale partenerului tău sunt foarte diferite de ale tale, este imposibil să nu găseşti ceva pozitiv în ceea ce face el.

 

Planul de venituri şi cheltuieli
Printre primii paşi spre succesul eliminării certurilor din cauza bani­lor este stabilirea unui plan de venituri şi cheltuieli.

Se stabilesc pentru fiecare lună, până la sfârşi­tul anului, categoriile mari de cheltuieli obligatorii (întreţinere, chi­rie, curent electric, rată la ban­că, grădiniţă, sănătate, benzină, timp liber, mâncare, haine, concediu, economii etc., plus rubrica nepre­văzute) şi se alocă pe hârtie sume rezonabile, încât să nu fim luaţi prin surprindere de realitate.

Dife­renţele necheltuite se reportează la categoria ne­pre­văzute, astfel încât, de Sărbători, să avem un plic cu neprevăzute care să ne surprindă plăcut.

Acest mod de lucru creea­ză o imagine mai clară ambilor parteneri asupra situaţiei financiare şi asupra veniturilor individuale, a cheltuielilor obligatorii (nu mai are unul impresia că celălalt cheltuieşte aiu­rea). În plus, fiind un plan creat împreună, ne va reaminti mereu că suntem o echipă şi că lucrăm împreună pentru acelaşi scop.

 

I-am spus când era prea târziu…
„Când m-am căsătorit cu Maria, ea câştiga foarte puţin, eu ceva mai mult şi am decis să facem şi o firmă a noastră. Am econo­misit toţi banii mei şi am trăit din ai ei un timp, apoi am des­chis firma, care în câteva luni a mers foarte bine.

Ne puteam permite multe lucruri – haine scumpe, mâncare bună, maşini, excursii în străinătate. La un an de la înfiinţare, am triplat numărul de angajaţi. Dar la un moment dat, ceva s-a întâ­m­plat şi timp de câteva luni am avut doar încasări minime, iar cheltuielile erau la acelaşi nivel. M-am îm­pru­mutat la bănci şi la cămătari.

Acesta a fost înce­putul sfâr­şitului. Nu i-am spus Mariei, nu voiam să sufere. După alte câteva luni, deşi re­ve­niseră încasările, tot ce pro­duceam se ducea pe dato­rii, iar cheltuielile erau tot mari.

I-am spus Mariei când era prea târziu. A ac­ceptat să ne vindem casa şi să acoperim datoriile, iar apoi a divorţat de mine. Oare am greşit eu, a greşit ea?”

 

Fiecare cu banii lui
Ne disperaseră certurile din cauza banilor şi am stabilit să fie fiecare cu banii lui. Să nu ne mai simţim vinovaţi că unul chel­tu­ieşte din banii celuilalt şi că eu, ca fe­me­ie, cheltuiesc mai mult.

Aşa că am stabilit să punem amândoi bani pentru cheltuielile casei într-un cont comun, iar banii care rămân fiecăruia să fie fo­losiţi de res­pectivul aşa cum doreşte, in­di­ferent cât de mulţi sunt.

Poate nu funcţionează pentru toată lumea, dar la noi merge. Şi nici nu mai trebuie să mă justific la ce mi-a mai tre­buit şi crema sau rujul acesta. Să nu uit: în contul comun pu­ne fiecare un procent egal din banii pe care îi câştigă, nu sume egale, că nu ar fi corect!

Cum să evităm certurile
Banii nu au cum să aducă fericirea într-un cuplu. Aşa că va trebui să învăţăm cumva cum să ne pur­tăm, astfel încât discordia să nu se instaleze între noi. Pentru aceasta ar trebui să ştim că:

  • e normal să fim sinceri unul cu altul în privinţa veniturilor perso­nale şi a felului în care vedem noi cheltuirea banilor (să evităm infidelitatea financiară);
  • niciunul dintre noi nu este mai priceput în a gestiona bugetul familiei, acest lucru trebuie făcut împreună;
  • deşi este mai uşor să ne certăm, nu este eficient – mai bine apelăm la un plan comun.

 

Luasem decizii fără să-mi consult soţia
După naşterea primului copil m-am pomenit că soţia îmi spune că vrea la munte. Dintr-o dată, i-am zis că nu avem bani de munte, iar ea a ţipat la mine că unde sunt banii ei, să îi dau banii ei. Cum adică unde sunt? În casă, în tot ce aveam.

De ce muncesc ca o ne­bună dacă nu îmi permit să mă duc măcar o dată la 6 luni un weekend la munte? Mi s-a părut egoistă. Mai târziu mi-am dat seama că lua­sem multe decizii fără să o consult, iar faptul că eu ţineam toţi banii îi dădea ei un sentiment de frustrare.

Şi ea muncea, însă primea o sumă foarte mică pe lună pentru transport şi ceva neprevăzut (faptul că mereu trebuia să îmi ceară pentru manichiură, tuns sau pentru o bluză era umilitor…). Acum ştiu, dar e prea târziu.

 

Sfaturi
De fiecare dată când simţim că tensiunea este în creştere între noi, iar motivul e legat de ba­ni, este bine să ne a­mintim câteva lucruri:

  • care sunt motivele pentru care ne-am simţit atraşi unul de altul şi de ce ne-am căsătorit;
  • în cuplu, opinia se discută între par­teneri, nu face fiecare ce vrea, de capul său;
  • fiecare dintre membrii cuplului vine cu un istoric al comportamentului financiar care îl marchează şi ca adult;
  • nu discutaţi niciodată despre bani dacă sunteţi furioşi, nu va duce la nimic bun;
  • găsiţi aspecte pozitive ale compor­tamentului financiar al partenerului, astfel se va simţi valorizat şi va fi mai dispus să îşi îmbunătăţească acest com­por­tament şi mai ales să ţină cont de opţiunile celuilalt.

 

Foto: shutterstock.com

Recomandari
Redactia.ro
ziareonline.ro
RTV
Proiecte speciale
Unica.ro
Sfatul Medicului
Trending news
Mai multe din Familie