De ce apare tartrul și cum să îți protejezi dinții de efectele sale?

Dr. Mariana Pitoiu – Medic stomatolog Dental Hygiene Center

Un prim pas către un zâmbet sănătos, influențând în mod semnificativ sănătatea orală și sănătatea generală, îl constituie igiena dentară, realizată de către pacient acasă, alături de igienizarea dentară profesională, realizată de către medicul stomatolog sau igienistul dentar în cabinetul stomatologic. Igiena dentară adecvată, incluzând periajul zilnic de două ori pe zi alături de mijloacele auxiliare, ața dentară, dușul bucal și apa de gură și igienizarea dentară profesională, adică detartraj dentar cu ultrasunete, periajul profesional și airflow-ul dentar, previne apariția cariilor și a afecțiunilor gingivale prin îndepărtarea resturilor alimentare și a plăcii bacteriene. De asemenea, respirația este una proaspătă, există o influență pozitivă la nivelul sănătății generale, igiena orală precară fiind în corelație cu diverse afecțiuni ca de exemplu bolile cardiovasculare, diabetul, iar încrederea în sine este îmbunătățită prin prezența unui zâmbet sănătos. De asemenea igiena orală corespunzătoare previne formarea tartrului, acesta având efecte nocive asupra dinților. O dată format poate determina inflamații ale gingiilor, influențează apariția cariilor prin imposibilitatea unei igiene orale corecte, poate cauza o respirație urât mirositoare și un aspect inestetic al zâmbetului.

Tartrul apare prin mineralizarea plăcii bacteriene si a biofilmului oral. Dacă placa bacteriană nu este îndepărtată prin periaj dentar efectuat zilnic, aceasta formează biofilmul oral, care la rândul său dacă nu este îndepărtat, se mineraliează și formează tartrul, ce reprezintă de fapt o acumulare de bacterii și depozite minerale, ca de exemplu calciul și fosfatul, care se depun pe suprafața dinților, având o culoarea ce poate varia de la galben la maro închis. Acesta poate fi localizat deasupra marginii gingivale, fiind mai ușor de observat, sau sub marginea gingivală, unde poate fi detectat doar de către medicul stomatolog.

Printre cauzele principale care determină formarea tartrului se numără igiena orală necorespunzătoare, alimentele bogate în zaharuri și carbohidrați, fumatul, scăderea fluxului salivar, factorii genetici, factorii anatomici de exemplu înghesuirile dentare predispun la formarea tartrului din cauza neîndepărtării complete de resturilor alimentare și a plăcii bacteriene. Placa bacteriană reprezintă o peliculă moale, lipicioasă, care se depune sub forma unui strat subțire pe suprafața dinților și a gingiilor, alcătuită în principal din bacterii, care pot metaboliza zaharurile și pot produce acizi care atacă smalțul dinților, iar dacă nu este îndepărtată, se mineralizează și determina formarea tartrului. Igiena orală necorespunzătoare contribuie semnificativ la apariția tartrului prin persistența plăcii bacteriene pe suprafața dinților și a gingiilor. De aceea se recomandă periajul de două ori pe zi, dimineața și seara și utilizarea aței dentare și a apei de gură. De asemenea consumul de alimente zaharoase și carbohidrați favorizează creșterea bacteriile și acumularea de placă bacteriană.

O dată depus, tartrul devin extrem de nociv pentru sănătatea dentară și gingivală. Acesta este responsabil de apariția cariilor dentare, a  gingivitelor (inflamația gingiilor),a retracțiilor gingivale, a sângerării gingivale, a mobilității dentare și a pungilor parodontale, care pot duce în stadii avansate la pierderea dinților. Gingivita este o afecțiune comună caracterizată prin inflamația gingiilor, roșeață, sensibilitate și sângerări ale gingiilor, cauza cea frecventă fiind acumularea de placă bacteriană. Dacă nu este tratată la timp prin îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului, poate evolua într-o parodontită, ce se caracterizează nu doar prin afectarea gingiilor, ci și a altor structuri care susțin dinții, care poate duce în final la pierderea dinților. Când tartrul se depune în apropierea gingiei, poate determina retracție gingivală și expunerea rădăcinilor, ducând la apariția sensibilității la stimuli externi, ca de exemplu alimentele calde, reci, acide sau la periajul dentar.

Pentru a împiedica efectele negative ale depunerii de placă bacteriană și tartru, un rol important îl joacă prevenția dentară. Aceasta presupune periajul de două ori pe zi, dimineața și seară, cu o periuță cu perii moi și pastă de dinți cu fluor, de la gingie spre marginea dintelui, durata periajului fiind între 3 și 5 minute, alături de ața dentară sau dușul bucal , folosite înainte de periaj, pentru a îndepărta resturile alimentare din spațiile interdentare,și apa de gură, folosită după periaj, care prezintă proprietăți antibacteriene și oferă o respirație proaspătă. De asemenea prevenția dentară cuprinde și limitarea consumului de zahăr și carbohidrați, care sunt un mediu propice pentru creșterea și dezvoltarea bacteriilor. 

Controalele periodice la medicul stomatolog și igienizarea dentară profesională fac de asemenea parte din prevenția dentară. Pentru a îndepărta tartrul și efectele negative apărute în urma depunerii acestuia, este necesară igienizarea dentară profesională, adică detartrajul cu ultrasunete, periajul profesional și airflow-ul dentar. Detartrajul cu ultrasunete este o procedură stomatologică ce presupune îndepărtarea tartrului de pe suprafețele dinților și din spațiile interdentare cu ajutorul unui echipament care prin ultrasunete generează vibrații către ansa de detartraj, iar în urma vibrațiilor tartrul este îndepărtat fără să fie afectate alte țesuturi. Periajul profesional este o procedură stomatologică ce constă în curățarea și îndepărtarea petelor, colorațiilor și plăcii bacteriene de pe suprafața dinților, iar airflow-ul dentar presupune curățarea dinților și a spațiilor interdentare folosind un jet puternic de apă, aer și bicarbonat de sodiu. Detartrajul cu ultrasunete nu afectează smalțul, din contră, este o procedură esențială pentru păstrarea sănătății dinților și a gingiilor, tocmai de aceea se recomandă a fi efectuat periodic, o data la 6 luni pentru nefumători și la 3 luni pentru fumători. 

În prezent există și paste de dinți și apă de gură cu efect antitartru, având diverse ingrediente care au rolul să reducă acumularea de tartru pe suprafața dinților. Printre acești compuși se numără fluorura, care protejează și împotriva cariilor dentare, pirofosfații cu rol în împiedicarea mineralizării plăcii bacteriene, zinc citratul care inhibă creșterea plăcii bacteriene, triclosanul cu rol antibacterian. De menționat este că apa de gură antitartru nu înlocuiește rutina de îngrijire orală și vizitele periodice la medicul stomatolog, ci este un supliment în această rutină. 

Un aspect foarte important este faptul că tartrul nu poate fi îndepărtat de către pacient acasă, ci doar prin igienizare dentară profesională, adică detartraj cu ultrasunete, periaj profesional și airflow dentar. Igienizarea dentară profesională se recomandă a fi facută o dată la 6 luni, însă frecvența acesteia variază în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient, stabilite în cadrul controalelor periodice.

Consecințele acumulării de tartru dentar sunt numeroase, printre care se numără cariile, gingivita, boala parodontală , pierderea dinților, însă formarea acestuia poate fi prevenită prin practicarea unei igiene orale adecvate, prin periaj zilnic de două ori pe zi și mijloace auxiliare, prin adoptarea unei alimentații sănătoase, reduse în zaharuri și carbohidrați alături de vizitele regulate la medicul stomatolog pentru igienizarea dentară profesională.


URMĂREŞTE CEL MAI NOU VIDEO
Recomandari
Redactia.ro
RTV
Proiecte speciale
Unica.ro
Trending news
Mai multe din Advertorial