De ce este un copil obraznic

Fisa postului de parinte este complexa, pare inepuizabila, si presupune efort, rabdare, exercitiu, invatare, perfectionare continua si multa iubire! A descuraja pe cineva sa viseze sau sa faca ceea ce isi doreste (nu vorbim de actiuni, lucruri distructive, malefice) are nenumarate efecte nedorite.

Un copil obraznic este de fapt un copil descurajat care are idei distorsionate despre cum sa-si atinga scopul principal: acela de a apartine.

Ideile distorsionate conduc la comportamente deviante. De aceea, e recomandabil sa oferiti copilului preocupari cu semnificatie.

In numele experientei, multi parinti si educatori fac lucruri pe care copiii le pot face singuri. Copiii simt ca apartin atunci cand stiu ca pot contribui la ceva' in mod real.

Primii ani de viata sunt extremi de importanti pentru stimularea copilului astfel incat sa capete incredere in el insusi. Sunt diferite etape in care puiul de om trebuie lasat (dar supravegheat) sa se descurce singur: in actiunea imbracat/dezbracat, in legatul sireturilor, pregatirea ghiozdanului pentru gradinita etc.

Esential este ca parintii sa-si incurajeze odraslele in ceea ce acestea se straduiesc sa faca, mai ales daca observa un anume efort in dobandirea indemanarii si apoi sa-i  felicite pentru reusita!

Cel mai periculos este cand un parinte sau o persoana apropiata si investita de copil cu admiratie si incredere si autoritate, ii transmite acestuia mesaje toxice, negative, ostile…

Respectiv anumite certitudini de viata', viziunile lui/ei in ceea ce priveste viitorul micutului, justificand asta prin vasta experienta traita….

De multe ori, parintii isi vad baiatul sau fetita ca pe o planta vulnerabila care nu trebuie deranjata. Ca pe o creatura dezarmata, dezorientata complet, pierduta in spatiu fara ajutorul lor matur.

Astfel incat se poarta fata de copil cu o grija si anxietate exagerate, pe care le-o transmit inconstient. Protejati aparent de orice risc sau pericol, copiii nu sunt lasati sa faca ceva singuri si fac adultii totul in locul lor.

Asta reprezinta sursa principala de rasfat. In consecinta, vointa, dorinta si initiativa celor mici se atrofiaza, amortesc, si ei vor avea senzatia ca sunt incapabili sa reuseasca, sa finalizeze ceva fara sprijin.

Daca se intampla sa actioneze totusi singur, copilul poate avea trairi anxioase si sentimente de vinovatie. Si daca are un esec, anxietatea i se intareste si ii va sabota orice alta initiativa. Ramane deci dependent de o autoritate de la care ca astepta sa decida pentru el, in locul lui. Se va obisnui cu asta, cu stilul de viata si cu avantajele victimei'.

Putem descuraja un copil asteptand de la el prea mult sau nimic, folosind tactici' complet neadecvate

Exemple de mesaje care nu trebuie spuse:

–          de nimic nu esti in stare…

–          pe ce pui mana strici…

–          n-o sa se aleaga nimic din tine……

–          vrei sa ajungi un nimic ca x?…

–          uite ce prostie ai facut! si daca nu ti-as fi spus de 1000 de ori, vezi ce iese daca faci totul de capul tau?!…

–          uite ca y a luat 10 in teza la matematica, tu ce ai de nu poti? ca doar ai tot ce-ti trebuie, tot ce-ti este necesar…ce, tu esti mai prost ca el/ea?

–          fa si tu ceva practic ca o sa ajungi sarac/a, nu mai visa la pasiunile tale din care nu o sa se aleaga nimic!

Mesajele de acest gen sunt foarte daunatoare pentru minte-suflet si pentru actiunile planuite. Corpul sufera somatizand, dupa cum ii sunt sensibilitatile, predispozitiile…

Dincolo de faptul ca dezvaluie sentimente, frustrari, proiectii ale parintilor, educatorilor, aceste mesaje distrug omului in devenire vitalitatea, entuziasmul si increderea in sine.

Reduc pana la anulare  curajul, curiozitatea, pofta de a face, de a actiona, de a se misca, modifica cognitii, formeaza convingeri gresite….

In plus, copiii isi vor asuma etichetele puse de parinti, frati, bunici, educatori, etc si rezultatul este ca nu vor actiona aproape deloc sau o vor face cu o incarcatura anxioasa foarte puternica. Vor incepe ceva, dar vor renunta usor, se vor retrage social pana la izolare.

Citește continuarea articolului aici

foto Shutterstock