Ignora-l din cand in cand

Este greu sa te abtii si sa nu inter­vii brutal cand copilul tau are un com­por­tament aparent sau realmente ina­dec­vat si sa astepti sa te calmezi incercand sa-i deviezi aten­tia. Dar e mai eficient.

Era prima lui iesire din tara. Mergeam cu autocarul in Ungaria. Nici departe, nici aproape. Stiam ca, de obicei, doarme in masina, asa ca mizam foarte mult pe un somn de minim 12 ore.

Pana la Arad, nu am avut nicio problema. Dar de acolo, desi nu se agita foarte tare, imi dadeam seama ca deja fitilul de la bomba cu plictiseala maxima s-a cam aprins.

Nu avea chef de vorba, dar dadea incontinuu cu ciocanul de plastic in spatarul scaunului din fata. Era scaunul ghidului, scaun gol in acel moment.

Apoi a luat si transformerul si a inceput sa loveasca scaunul cu doua maini – pe robot il dadea cu capul de scaun, iar cu ciocanul lovea cand scaunul, cand robotul.

Ma si gandeam ce cred oamenii care il vedeau pe fiul meu, cei care stateau pe scaunele de alaturi de noi – ce psihoza nedepis­tata are acel copil.

Bietul Andu era doar plictisit, ca si mine, de altfel, dar pentru mine era mai important ce gandesc ceilalti oameni. Ma mancau degetele sa ii smulg din maini jucariile acelea si sa il zgudui, spunandu-i printre dinti (urland, acasa) sa nu mai loveasca scaunul.

Dar aveam gura lipita, si bine ca era asa. In loc sa reactionez, i-am scos din geanta doua masinute si l-am intrebat: „Ne jucam?. A lasat deoparte jucariile cu care lovea si cu o privire recunoscatoare mi-a zambit si am inceput sa ne jucam de-a traseul de curse.

Dupa cateva minute, mi-a luat si masina mea si a inceput sa se joace foarte incantat, singurel. Ei bine, m-am felicitat, pentru ca, incercand sa imi stapanesc reactia agresiva si redirectionand bland atentia copilului, am reusit sa evit un scandal.

Oare acest mod de reactie ar merge si pentru crizele de tantrum, plangareala continua, culca­tul la miezul noptii…?

Uneori da, mai ales daca le prindem la primele mani­festari in viata copilului. Daca are deja master in acele manifestari, este mai greu. Metodele de aplicat in aceste cazuri tin in parte tot de ignorare, dar nu intotdeauna merge devierea comportamentului, pentru ca aceasta ar insemna ca ii acordam atentie.

Principiul regasirii calmului (adultului) inainte de a reactiona ramane insa valabil pentru orice situatie in care copilul se comporta inadecvat. Pentru foarte multi adulti, „a nu reactiona pare mai usor de spus decat de facut.

Unele din lucrurile pe care le fac copiii sunt asa de iritante, incat pur si simplu reactionam. Cum ai putea sa nu reactio­nezi cand pustoaica de trei ani se da cu funduletul de pamant ca nu o lasi sa iti poarte colierul de perle la locul de joaca?!

Eventual, reamintindu-ti ca acest comportament nu este nimic altceva decat o incercare disperata de captare a atentiei…

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2