Disciplină - de ce funcționează ignorarea - REVISTA BABY: Pentru părinti și copii

Unele din lucrurile pe care le fac copiii sunt asa de iritante, încât, pur și simplu, reacționăm imediat (uneori, cam exagerat). Cum ai putea să nu reacționezi cînd juniorul tău de doi ani se dă la propriu cu fundul de pământ pentru că nu-l mai dai a zecea oară în mașinute sau când adorabila ta puștoaică țipă ca din gură de șarpe când nu o lași să-ți rupă un colier de perle, amintire de familie?

Din când în când, este bine să mai și ignori copilul – spun psihologii. Uite de ce ignorararea unui comportament este o armă eficientă de disciplinare, dacă este folosită corect.

Nu toate comportamentele inadecvate trebuie ignorate – comportamentele periculoase, cele care pun în pericol sănătatea copilului tău sau a altora, violența verbală sau fizică cer o reacție imediată.

Dar ignorarea comportamentului unui copil care se își pune la bătaie tot arsenalul de plâns, văicăreli și țipete este un instrument foarte puternic în mâna părinților. De ce? Penntru că cele mai multe comportamente indezirabile au ca scop atragerea atenției părintelui.

Ignorarare comportamentulului nu se referă la părăsirea locului 'crimei' de către părinte, nici la coversația cu cea mai bună prietenă în timp ce juniorul demolează isteric casa, ci la a sta extrem de liniștită lângă copil (ușor de zis, greu de făcut), până trece o primă fază de nervișori. Anunță-l că ești gata să vorbești imediat ce va termina de urlat și până când o face, stai impasibilă lângă el.

Cum dezamorsezi un comportament nedorit

Reacționează calm, gândindu-te întâi la motivele reale care au declanșat acel comportament.În afara reacțiilor cauzate de oboseală extremă, cele mai multe dintre comportamentele nedorite au ca scop atragerea atenției.

Încearcă să afli de la el motivele crizei „Te-ai plictisit? Ești obosit? Ești supărat? Îți este foame? Această abordare îl ajută pe copil să-ți identifice propriile sentimente. Dat fiind că este supus la foarte mulți stimuli, copilul este uneori bulversat și tocmai avalanșa de senzații îl poate frustra. Întrebându-l de ce plânge, îl ajuți să își clarifice și el sentimentele emoțiile, să învețe mai multe despre sine și să știe cum poate să se comporte ulterior în anumite situații.

Nu folosi tonul ridicat și nu brusca verbal sau fizic copilul – asta funcționează doar pe termen scurt, iar în timp, dacă reacționezi violent, copilul va dezvolta strategia de a te ignora el pe tine atunci când îl cerți sau țipi. Cea mai eficientă metodă de a contracara un comportament nedorit după ce îl ignori într-o primă fază este să folosești un ton cât mai jos și un volum cât mai încet. Curiozitatea lui va învinge și se va opri din istericale, măcar pentru a auzi ceea ce ai să-i spui.