Învaţă-l să nu mai întrerupă

Vrea ceva şi vrea acum! De obicei, asta se întâmplă atunci când tu ai primit un telefon important sau în alt moment în care nu poţi să-i acorzi atenţie. Îţi sună cunoscut?

Ne-am căsătorit (sau nu), ne-am dorit copii şi am fost suficient de norocoşi să devenim părinţi. Dar… copiii ne-au fost „livraţi fără instrucţiuni de folosire.

Nici măcar nu am fost testaţi sau instruiţi în vreun fel, înainte de a ne fi fost dăruit, spre grijă, prichindelul, pentru a şti dacă suntem sau nu în stare să îl creştem. Suntem cu el în casă şi încercăm să ne adaptăm din mers.

Dar parcă un manual de utilizare ne-ar fi fost de folos… Cum să mă port cu el atunci când plânge, ce să fac dacă nu vorbeşte la timp sau nu merge la timp, cum să îl fac să stea pe oliţă, să renunţe la biberon, să nu mai facă pipi în pat, să nu mă mai întrerupă când vorbesc la telefon?

Cumpărăm cărţi despre creşterea copiilor, asta e lăudabil, dar cine are timp să le citească? Întrebăm în parc mamele care au trecut prin aceleaşi probleme, fiecare spune altceva şi, ascultându-le, ni se pare că doar copilul nostru are probleme.

Te întrebi cum să-l faci pe cel mic să nu mai întrerupă? Găseşti răspunsul mai jos:

Probabil nu există copil care să nu fi întrerupt o discuţie a adulţilor cel puţin o dată. Se pare că, fix în momentul în care răspunzi la telefon, te întâlneşti cu un prieten pe care nu l-ai mai văzut de mult sau când ai început o treabă importantă, copilul tău găseşte ceva urgent şi foarte important să îţi spună!

Copiii întrerup din două motive: primul – ei vor atenţia ta. Al doilea – dacă primesc atenţie ori de câte ori te întrerup, atunci nu au nici un motiv să schimbe acest comportament. Întreruperile sunt exasperante şi supărătoare, dar mai mult decât atât, sună a proastă creştere.

Pentru a-ţi dezvăţa copilul să nu îi mai întrerupă pe ceilalţi, ar fi bine să îl înveţi câteva abilităţi importante: să aibă răbdare şi să atragă atenţia asupra sa într-un mod adecvat, deşi aşteptarea este chinuitoare pentru un copil.

Pentru asta, trebuie să-ţi observi copilul timp de o săptămână şi să descoperi care este sursa comportamentului său.

Notează-ţi într-un caiet, în fiecare zi, toate întreruperile, menţionând cât de dese sunt, dacă se întâmplă zilnic sau numai în caz de urgenţă, cât timp poate aştepta până să te întrerupă, dacă vrea doar să-ţi atragă atenţia, sau întrerupe numai când e urgent. La sfârşitul săptămânii, analizează cele notate şi depistează cauza comportamentului.

Câteva feluri în care poţi rezolva problema întreruperilor:

1. Împarte-ţi atenţia atunci când e posibil
2. Oferă-i altceva de făcut
3. Fixează-i o limită de aşteptare
4. Nu-l întrerupe nici tu

Cum îl creşti, aşa îl ai, se spune. Câteva sugestii pentru părinţi:

1. Monitorizând în scris întreruperile, vei avea informaţii care te vor ghida spre soluţiile de urmat – educarea răbdării sau rezolvarea cerşitului atenţiei. Pentru fiecare cauză, familia trebuie să îşi asume comportamente pe care să le urmeze toţi, la fel. Degeaba încearcă mama să rezolve problema, iar tata, nu.

2. Dacă poţi, răspunde prompt când te solicită; daca nu, dă un semnal care semnifică un minut, te rog. Nu-l lăsa să aştepte mai mult şi laudă-l că a avut răbdare. În timp, prelungeşte intervalul cu câteva secunde şi recompensează-l pentru răbdare. Fii realistă atunci când îi fixezi timpul de aşteptare.

3. Discutaţi şi stabiliţi împreună care sunt urgenţele pentru care te poate întrerupe oricând, stabiliţi un semn de comun acord. Jucaţi-vă de-a întreruperea urgentă sau nu, ca să ştie la ce să se aştepte. Dă-i ceva de făcut atunci când tu ai treabă şi nu te poţi întrerupe. Trebuie să-i placă ceva…

4. Arată-i că îl respecţi şi tu, aşa cum ai pretenţia să facă el. Când eşti în mijlocul unei discuţii cu cel mic, nu-l abandona atunci când intervine ceva. Dacă trebuie să te întrerupi, cere-ţi scuze şi spune-i că veţi continua să vorbiţi imediat după aceea.

Foto: shutterstock.com