Mâncăcios, pofticios sau mofturos?

Deseori, alimentația copiilor noștri poate fi motiv de îngrijorare: ori nu vor să mănânce mai nimic, ori mănâncă numai ce vor ei, ori fac excese.

Cum poți să-i convingi să își schimbe obiceurile alimentare, având, totuși, o atitudine corectă fața de ei?
 Mulți părinți se confruntă cu astfel de probleme; și nu este vorba doar de copiii mai micuți.

Ba, se poate spune că la cei un pic mai mărișori problemele se acutizează sau apar noi griji, la care nici nu te aștepți. În ziua de azi, ai foarte multe șanse să auzi câte o năpârstoacă de vreo zece ani zicând, netam-nesam: „Ufff, ce grasă sunt! Și doar țin dietă de două luni și tot degeaba!.

Și, la fel de bine, ai putea să vezi în vreo cofetărie o fetiță sau un băiețel, foarte-foarte grași, care devorează totuși înghețate și prăjituri, creându-ți o senzație de mânie față de părinții care nu le supraveghează modul de a se hrăni.

Nici vorbă, ne aflăm într-o epocă în care alimentația a devenit obsesie globală. Pe de o parte, avem de-a face cu ideea de „imagine de silfidă pe care fotomodelele și actrițele multi-mediatizate, ce afișează o siluetă de vis, o promovează în rândul tututor reprezentantelor sexului frumos.

Nu-i de mirare că fetițele și domnișoarele în devenire cad victima acestei promovări. Tot epoca vitezei și a multimediatizării ne pune față în față și cu celelalte probleme de alimentație ale copiilor: de pildă dependența de dulciuri și de băuturi carbogazoase.

Să nu uităm nici fast-foodul care, chiar dacă nu îi îngrașă (nu le dai tu atația bani, oricum, ca să mănânce toată ziua așa ceva, deci de pe partea asta poți fi liniștită!), nu reprezintă tocmai cel mai sănătos fel de a mânca.

Alimentele care nu au valoare nutritivă pot avea aceleași efecte ca și lipsa de apetit: devitaminizare, lipsa unor minerale esențiale pentru creșterea și buna dezvoltare a copilului… Oricum, ce-i de făcut în astfel situații?

Știi și tu că nu îi poți supraveghea tot timpul, așa că este esențial să-i înveți cum să aibă o atitudine corectă față de mâncare.

Te temi că va deveni obez

A cam luat proporții și, chiar dacă bunicii continuă să susțină că e un copil normal, ție ți se pare că deja exagerează. E grăsuț, unii copii râd de el la grădi sau la școală și pare mult mai lent decât alți copii de vârsta lui.

Lucrurile sunt cu adevărat îngrijorătoare dacă observi că nu prea face efort fizic sau gâfâie atunci când este nevoit să facă sport. În plus, mănâncă des, mult și pare să nu se sature niciodată. Deschide ochii și studiază-i mai atent obiceiurile alimentare: exagerează cu dulciurile?

Mănâncă stând la televizor, în special chipsuri, cartofi prăjiți, ciocolată și prăjituri? Este cazul să iei măsuri, mai ales că nu doar din punct de vedere al sănătății, ci și psihologic, copilul poate fi serios afectat: când își va da seama că are o problemă cu greutatea, respectul de sine îi va scădea considerabil.

Dacă are deja anumite complexe față de silueta lui, n-ar strica ajutorul de specialitate: un psiholog, apoi o vizită la medicul nutriționist, care să îi dea o dietă special concepută pentru el.

Dacă însă e vorba doar de un apetit crescut, care îi aduce copilului și energie, pe care o consumă vizibil, nu trebuie să îți faci probleme: e normal ca, în anumite perioade de creștere, copiii să consume mai multă hrană. Tot ce trebuie să supraveghezi este ca acesta să consume mai multe vitamine și minerale, respectiv alimente sănătoase.

Ce faci dacă are deja probleme

1. Fă-i un program sau cere unul medicului specialist: acest program trebuie să se axeze mai mult pe sănătate decât pe dieta propriu-zisă, pentru ca cel mic să devină conștient că nu aspectul fizic, ci sănătatea lui primează pentru tine;

2. Dacă are o conformație care chiar îl face să pară mai mare decât alți copii de vârsta lui și i-a intrat în cap că e gras, are nevoie din partea ta de o atitudine asemănătoare celei de mai sus: explică-i că aspectul fizic standard nu este un deziderat și că fiecare om are felul lui de fi și farmecul lui. Ajută-l să se valorizeze ca om și să găsească un echilibru între nepăsarea față de cum arată și dorința de a slăbi prea mult.

Mănâncă, dar nu tocmai hrană sănătoasă

Mănâncă tot felul de prostii, în general nesănătoase. Ciocolata, cartofii prăjiți, sucurile carbogazoase… par să fie preferatele lui și le alege întotdeauna ca alternativă la mâncărurile sănătoase…

Ei bine, poate că este și vina ta pentru că l-ai învățat cu astfel de „delicatese. În fond, copiii preferă gustul dulce, pentru că papilele care răspund de acesta se dezvoltă mai repede, așa că nici nu-i de mirare. Ce te deranjează cel mai tare la el este că, dacă mănâncă o ciocolată întreagă înainte de masă sau își umflă burta cu suc, abia se atinge de mâncarea gătită.

Ești conștientă că, în timp, o astfel de alimentație îi va crea probleme, lipsindu-l de nutrienții necesari unei creșteri armonioase? Atunci treci la treabă și începe să restabilești ordinea în casă.

Dacă nu poți controla ce mănâncă atunci când merge la școală, încearcă, cel puțin, să reduci proporțiile dezastrului de acasă: golește frigiderul de ciocolată și suc și n-ar strica să-i povestești un pic despre cât de nocive sunt anumite „gustări. Nu îi impune să renunțe de tot la ele, ci doar să le reducă (va trebui să ia singur astfel de hotărâri și oricum nu este un capăt de țară dacă savurează din când în când ceva bun).

Cum le educi obiceiurile?

1. Nu te poți aștepta ca un copil să se hrănească la fel de „sănătos ca tine, din simplul motiv că sigur nu va fi prea încântat de o salată cu morcovi și varză alături de niște pește pe grătar. Totuși, îl poți convinge să mănânce anumite alimente dacă le aranjezi într-o formă atrăgătoare și cauți să le dai un gust mai apetisant combinându-le cu alte alimente. Oferă-i, de pildă, o salată de fructe în loc de feliuțe de măr.

2. Vrea tot timpul o gustare, în special înainte de masă? Încearcă să îți spui că asta e „masa și alege batoane de cereale sau musli, iaurturi cu fructe sau covrigei în loc de lucrurile mai puțin sănătoase pe care le consumă de obicei.

Mănâncă abia după lupte seculare

Mai tot timpul face mofturi la masă: nu-i place nimic din ce îi dai, oricât te-ai strădui să-i gătești. Dacă e mai mare, chiar se plânge de ce îi pui pe masă. În general, astfel de copii au doar câteva feluri preferate, pe care le-ar consuma la nesfârșit.

De fapt, este mai degrabă o problemă de „alint – atâta timp cât nu remarci deficiențe de creștere, nu începe să faci caz din asta. Contează în această situație extrem de mult felul în care tratezi problema. Evită să îi faci observație sau să îi impui să stea pe scaun până termină tot din farfurie.

Cel mai bine, dacă spune că nu mănâncă, tratează foarte normal problema și permite-i să se ridice de la masă, fără să ridici tonul. Dacă, în schimb, deschizi discuții interminabile (cicălitoare) despre alimentație, nu vei face decât să stârnești o atitudine negativă din partea copilului și să creezi motive de controversă.

Totuși, ține cont că uneori cauza lipsei de poftă de mâncare o constituie mesele luate haotic, așa că în primul rând este cazul să faci un program de masă (sau pentru gustări). De asemenea, încearcă să fixezi acest program în funcție de orele la care știi că micuțului tău i se face foame (când vine de la școală, de la joacă sau când termină temele), asta te va ajuta să duci mai puțină muncă de convingere.

Regulile clare, aplicate cu calm, îți vor permite mai ușor să îi supraveghezi alimentația. Nu uita nici de faptul că nu trebuie să-i pui micuțului în farfurie porții prea mari: copilul tău nu are stomacul cât cel al unui adult! Este și normal că o farfurie umplută cât pentru tine îl intimidează și îi creează o senzație de respingere…