Nanismul la copii – semne,cauze,pericole,tratament

Nanismul (numit și nanosomie, microsomie sau hiposomie) este o afecțiune medicală care apare în urma secreţiei insuficiente de hormon de creştere (GH) din celulele somatotrope ale glandei hipofizare anterioare.

Astfel spus, nanismul se caracterizează prin creşterea insuficientă în înălţime raportată la standardele normale.

Nanismul nu poate fi depistat la naştere.

Copiii cu nanism au o greutate normală la naştere, însă după vârsta de şase luni se observă o încetinire a creşterii, aceasta devenind evidentă la vârsta de 2-5.

Dacă nanismul se declanşează înaintea pubertăţii, atunci împiedică dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare (lipsa părului facial sau corporal, lipsa mentruaţiei, nedezvoltarea testiculelor).

Cauze

• cea mai importantă cauză o reprezintă secreţia insuficientă a hormonului de creştere

• infecţii

• intoxicaţii

•  tumori localizate în zona hipotalamo-hipofizară

 Cum recunoaştem nanismul la copii

• capul este de obicei mai mic decât restul corpului

•  expresie facială specifică: nas şi ochi proeminenţi, dinţi foarte mici sau absenţi

• extremităţile corpului sunt mai scurte decât în mod normal

•  slăbirea articulaţiilor cu dizlocări ocazionale

•  probleme ale coloanei vertebrale

•  nedezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare (lipsa părului facial şi corporal, lipsa menstruaţiei, nedezvoltarea glandelor sexuale);

•  musculatură slab dezvoltată

Pericole ale nanismului

Dacă copilul tău suferă de nanism trebuie să ştii că această afecţiune provoacă şi alte complicaţii:

• artrită
• probleme dentare (înghesuirea dinţilor)
• deformarea spatelui
• dificultate de a respira în somn
• probleme de vedere
• diabet insipid
• obezitate
• hipotensiune

Cum se tratează nanismul?

Tratamentul constă, de obicei, în înlocuirea hormonilor secretaţi de glandele suprarenale, ovariene sau testiculare şi de tiroida cu hormoni sintetici precum cortisolul sau tiroxina.

Dacă şi copilul tău suferă de nanism, asociatiaoamenilormici.com te invită să te alături grupului de părinţi ai căror copii suferă de acondroplazie, cea mai întâlnită formă de nanism, şi împreună să schimbaţi percepţia oamenilor asupra „normalitatii fizice” .