Practica șpăgii în România

Aproape în fiecare zi, în ziare și pe posturile tv sunt relatate noi cazuri de corupție și se vorbește despre șpagă. Cazul învățătoarei care a cerut șpagă, umilind părinții într-o discuție legată de atențiile de Crăciun, este doar cel mai recent, dar probabil, nu ultimul incident de acest gen. Colegii noștri de la Psychologies au realizat un material despre practica șpăgii în România.

De foarte multi ani ne-am obisnuit ca daca avem o problema, cu spaga potrivita se rezolva orice. Insa fenomenul se pastreaza in continuare in sistemul medical, in invatamant a luat amploare, iar despre politica si justitie ce sa mai spunem…, istoria vorbeste de la sine. Care ii sunt efectele la nivel social, cum se intrevede viitorul si cum putem renunta la acest obicei deja „normal explica sociologul Alina-Gabriela Ionita.

De ce este atat de raspandita aceasta practica: cauzele raspandirii spagii in Romania sunt atat sociale, economice, politice, institutionale, cat si de ordin legal, si a inceput odata cu civilizatia. A luat amploare in perioada comunista, din cauza penuriei de bunuri si servicii, si s-a maximizat dupa evenimentele din 1989, fiind o consecinta a procesului de tranzitie in care se afla si astazi societatea roma­neasca.

Transformarile socio-economice au condus la o stare de anomalie sociala, la un dezechilibru intre nevoile crescute ale individului si posibilitatile reduse pe care i le poate oferi societatea pentru a si le satisface. Birocratia, nivelul de trai scazut, dorinta de imbogatire rapida, dificultatea de a obtine un loc de munca sau o locuinta sunt doar cateva dintre motivele pentru care indivizii adopta aceasta metoda alternativa ilegitima pentru a obtine bunuri, servicii sau avantaje personale, abatandu-se de la moralitate si cinste, incalcand astfel limitele sociale.

In societatea romaneasca, spaga reprezinta un mijloc facil, rapid si comod de a castiga beneficii nemeritate, bogatie, putere si prestigiu. La momentul actual, aceasta maladie a societatii a devenit o normalitate, o obisnuinta, un model cultural, o mentalitate, iar raspandirea si extinderea acesteia in tot mai multe sectoare sociale evidentiaza un sistem vulnerabil, o populatie usor de manipulat, care prezinta un grad ridicat de acceptare si de tolerare a fenomenului coruptiei.

Obisnuinta istorica

Putem vorbi despre o obisnuinta istorica. Este o traditie cu radacini adanci, care a luat nastere odata cu civilizatia. Literatura ne demonstreaza ca spaga a existat inca din Antichitate, ea fiind regasita in scrierile lui Demostene (384-322 i. Hr.), cat si in discursurile judiciare ale lui Cicero (106-43 i. Hr.), in care vorbeste despre procesul de coruptie electorala „Pro Murena. Evolutia coruptiei s-a aflat intr-o permanenta interdependenta cu evolutia societatii, devenind treptat un model comportamental.

Conform literaturii de specialitate, coruptia a inceput sa se raspandeasca odata cu influentele bizantine si, apoi, odata cu emigrantii greci din Fanar, care au adus in Tara Romaneasca moda ca functiile sa fie cumparate. Aceasta moda a fost imediat preluata si adaptata de boierii dornici de imbogatire si de putere.

Nici introducerea salarizarii de catre domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat si nici reforma judiciara din perioada domniei lui Alexandru Ipsilanti nu au putut indeparta acest obicei. Coruptia era deja un mod de trai, iar cei care aveau slujbe castigau atat din salariu, cat si din spagi. Acte foarte mari de coruptie, care si-au pus amprenta asupra societatii, au avut loc si in perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, precum si in cea a regelui Carol al II-lea si, desi s-a incercat permanent inlaturarea coruptiei, prin diferite reforme, aceasta s-a adancit mai mult, avand continuitate in timp si creand un cerc vicios din care nici astazi nu mai putem iesi.

In alte tari

Potrivit clasamentului la nivel global, realizat de Transparency International in 2012, cu privire la perceptia coruptiei, Romania ocupa locul 66 din 174 (unde locul 1 este ocupat de cea mai necorupta tara), obtinand un scor de 44 pe o scara de la 0 la 100 (unde 0 reprezinta cea mai corupta tara si 100 cea mai necorupta tara). In ceea ce priveste Romania, se observa o scadere a nivelului coruptiei fata de 2011, cand aceasta ocupa pozitia 75, la egalitate cu China.

Ceea ce nu putem spune si despre China care, in 2012 a ajuns pe locul 80, cu un punctaj de 39. La egalitate cu Romania se afla in anul 2012 Arabia Saudita si Kuwait. Croatia si Slovacia se afla inaintea Romaniei, pe locul 62, cu un scor de 46. Conform statisticilor, Republica Moldova este mai corupta decat Romania, situandu-se pe locul 94, cu un scor de 36, la egalitate cu Grecia, Columbia, India, Mongolia si Senegal. Pe primele pozitii, in randul celor mai necorupte tari, se afla Danemarca, Finlanda si Noua Zeelanda, cu un punctaj de 90. Conform clasamentului, cele mai corupte tari sunt Afganistanul, Coreea de Nord si Somalia.

Cum poate fi corectat

Desi s-au adoptat masuri cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei, atat prin legi, cat si prin campanii, corectarea acestui obi¬cei este un proces de lunga durata. Populatia trebuie sa accepte necesitatea schimbarii mentalitatii, a comportamentului si atitudinii fata de acest act de coruptie. De asemenea, in acest proces este imperios necesara educatia civica, informarea si constientizarea cu privire la cauzele si consecintele coruptiei atat asupra individului, cat si asupra societatii. De asemenea, trebuie sa existe o permanenta colaborare a societatii civile cu institutiile statului, iar indivizii sa se orienteze spre colectivitate, actionand social impotriva coruptiei.

Efectele in invatamant

Diminuarea accesului la un invatamant de calitate superioara, neincrederea in sistemul educational si degradarea acestuia, promovarea nonvalorilor, incompetenta profesionala si perpetuarea acestui model cultural sunt cateva dintre principalele efecte pe care le are coruptia din sistemul de invatamant asupra societatii. Fiind afectat dreptul fundamental la invatatura, putem vorbi despre o discriminare a copiilor cu o posibilitate financiara precara si despre inexistenta sanselor egale la educatie.

Trecerea de la micile atentii oferite profesorilor, cu diferite ocazii, la cadourile scumpe sau obligativitatea meditatiilor acasa declanseaza o competitie incorecta intre copiii fara posibilitati materiale, care invata sau vor sa invete, si cei care isi cumpara notele sau examenele. Sansa copiiilor saraci de a castiga aceasta competitie data pentru dreptul la invatatura depinde doar de vointa colectiva si atitudinea civica anticoruptie, prin netolerarea, denuntarea si demascarea acesteia.

citește continuarea articolului aici

foto Shutterstock