Primul an fără probleme

În prima lună de viaţă, părinţii pot fi alarmaţi de culoarea galben-portocalie a pielii micuţului. Această coloraţie este icterul – rezultatul adaptării la viaţa extra-uterină.

De obicei, apare la două-trei zile de viaţă şi dispare în aproximativ două săptămâni. Dacă icterul apare în prima zi de viaţă, poate fi necesară fototerapia – expunerea pielii la radiaţia ultravioletă, în maternitate.

Dacă icterul persistă peste două săptămâni, poate fi şi pentru că bebeluşul este alăptat. Dacă există o incompatibilitate între sângele mamei şi al copilului, atunci medicul decide efectuarea unor analize şi urmarea unui tratament.

 

Creşterea în greutate
Un alt motiv de îngrijorare al părinţilor, chiar dacă nu reprezintă o boală, este creşterea nesatisfăcătoare în greutate a bebeluşului. În prima lună de viaţă, copilul va fi cântărit săptămânal, apoi lunar, de preferat cu acelaşi cântar.

Medicul de familie sau pediatrul va evalua creşterea în greutate, conform unor grafice şi tabele. Fiecare copil are propriul ritm de creştere, influenţat de mai mulţi factori, de aceea nu ar trebui să ne îngrijoreze micile abateri de la medie.

În cazul stagnării în greutate pentru mai mult timp, sau al scăderii în greutate, medicul va recomanda introducerea unui supliment de lapte praf (pentru copilul alăptat) sau modificarea dietei (pentru copilul diversificat).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă alăptatul exclusiv până la vârsta de 6 luni. Uneori, este necesară suplimentarea cu vitamina D din ziua a şaptea de viaţă, până la 18 luni.

Pentru a evita apariţia anemiei în jurul vârstei de 6 luni, diversificarea se va face prin introducerea ficăţelului de pui şi a gălbenuşului de ou fierte în alimentaţia copilului, acestea fiind bogate în fier.

 

Colicile, eterna problemă
Colicile sunt motiv de nelinişte pentru mulţi părinţi. Gazele din stomacul şi intestinul copilului, provocate mai des de hrănirea la biberon cu lapte praf decât de suptul la sân, pot determina disconfort bebeluşului, care va fi agitat, va plânge, va strânge picioruşele la piept, va elimina mai frecvent gaze.

Pentru a le preveni, copilul trebuie să eructeze („să dea aerul”) după fiecare masă sau chiar în timpul mesei. Pentru a le linişti, bebe poate fi pus pe burtică, i se vor aplica comprese calde pe abdomen, i se va face masaj pe burtică, în sensul acelor de ceasornic.

Există picături speciale pentru tratarea colicilor, dar nu totdeauna funcţionează. Pe la trei-patru luni, vor dispărea de la sine. Alte cauze de colici pot fi supraalimentaţia, colonul iritabil moştenit de la părinţi, intoleranţa la lactoză, acestea necesitând consult medical.

Cu cât este mai mic, cu atât copilul este mai sensibil, pentru că sistemele lui digestiv şi imun sunt imature la naştere. Un bebeluş bolnav înseamnă numeroase griji pentru părinţi.

De aceea, încă din prima zi de viaţă, încercăm să prevenim apariţia bolilor oferind copilului lapte matern, dar şi vaccinându-l. Vaccinarea a dus la scăderea până la dispariţie a unor boli fatale, şi protejează copiii de numeroase virusuri şi bacterii.

Un rol deosebit în prevenirea îmbolnăvirilor îl are alăptatul. Laptele matern conţine anticorpi ce îl vor proteja pe micuţ de multe boli.

Alăptarea previne apariţia obezităţii, a anemiei, a rahitismului, a diabetului zaharat, scade riscul alergiilor, al unor forme de cancer (limfom) şi al morţii subite.

 

Febra, motiv de îngrijorare
Primul lucru pe care îl verificăm este temperatura, cel mai corect cu un termometru. Dacă este crescută, ne asigurăm că cel mic e îmbrăcat subţire şi că bea mai multe lichide. Medicamentele care scad febra (antipireticele) sunt sub formă de sirop sau supozitor şi pot fi administrate la 6-8 ore.

Temperatura peste 38.5-39°C poate determina apariţia convulsiilor, de aceea febra trebuie scăzută rapid. Temperatura crescută cauzată de creşterea dinţilor nu depăşeşte 38°C.

 

Atenţie la igienă!
Multe dintre metodele de prevenţie ţin de igienă. Mâinile care îl ating pe bebe trebuie să fie curate, persoanele care îl vizitează să nu fie bolnave, pupatul mânuţelor de către rude nu e indicat. Aerisirea zilnică a camerei unde doarme copilul şi evitarea supraîncălzirii sunt absolut necesare.

Dacă este mai somnolent, nu are poftă de mâncare, e palid, încercănat, sau cianotic (vânăt) în jurul gurii, fără chef de joacă, sau din contră, e agitat, plânge aparent fără motiv, nu doarme bine –  atunci este posibil să se fi îmbolnăvit.

 

Cum tratăm alergiile
Alergiile sunt afecţiuni tot mai frecvent întâlnite în primul an de viaţă. Ele se manifestă mai ales ca dermatite – leziuni ale pielii, sau bronşiolite – afecţiuni pulmonare. Predispoziţia pentru alergii este moştenită de la părinţi, dar poate fi şi urmarea mediului poluat în care trăim.

Pentru a le preveni, alăptatul reprezintă un pas important. De asemenea, se va evita contactul pielii cu detergenţi, creme iritante, se vor evita alimentele cu risc alergogen, nu se vor folosi parfumuri, odorizante de cameră, copilul va fi ferit de mucegaiuri.

 

Cum tratam diareea
Alt semn de boală este diareea. Pentru un copil alimentat exclusiv la sân, diareea este reprezentată de scaune apoase şi mult mai numeroase decât de obicei. Pentru un copil alimentat cu lapte praf sau diversificat, diareea este reprezentată de înmulţirea numărului de scaune şi scăderea consistenţei acestora.

Ce este de făcut? Primul pas este creşterea cantităţii de lichide pe care o consumă copilul. Copilul alăptat va fi pus mai frecvent la sân, nu se va întrerupe alăptarea. Ceilalţi vor primi apă sau ceai. Un copil cu diaree este lipsit de poftă de mâncare.

Nu va fi forţat să mănânce, dar dacă vrea, va primi, în funcţie de vârstă şi de alimentaţia anterioară: apă sau cereale de orez, ori se va schimba formula de lapte cu una fără lactoza – în cazul celor alimentaţi cu lapte praf; pâine prăjită, morcov şi orez fierte, apoi brânză de vaci, carne de pui sau vită fiartă, măr copt, banană – în cazul celor diversificaţi.

Uneori, scaunele pot irita funduleţul copilului, determinând apariţia eritemului fesier. Este necesară spălarea zonei cu apă călduţă, folosind sau nu un săpun special pentru copii. Ştergerea cu şerveţele umede poate fi şi ea utilă. Pentru a vindeca eritemul cât mai rapid, trebuie să lăsăm zona expusă la aer.

 

Secreţiile nazale sau nasul înfundat
Nasul înfundat sau secreţiile nazale sunt alte semne care îi îngrijorează pe părinţi. Năsucul înfundat poate fi o problemă pentru nou-născuţi şi sugari, pentru că nu se pot alimenta sau dormi liniştiţi. Simpla introducere de ser fiziologic în fiecare nară poate rezolva problema, eventual curăţarea nasului cu o pompiţă specială.

În schimb, dacă nasul curge abundent, şi pompiţa sau aspiratorul nazal nu mai fac faţă, poate fi necesară intervenţia medicului cu medicamente care au rolul de a reduce secreţiile. Secreţiile nazale scurse posterior în faringe pot duce la apariţia tusei. Tusea seacă, iritativă poate fi foarte neplăcută, pentru că bebeluşul nu se poate odihni. Trebuie consultat pediatrul!

 

Alte probleme de sănătate
Nasul înfundat, dar şi contactul cu persoane bolnave pot duce la apariţia otitei. Sugarul va plânge, va duce mânuţele la urechea dureroasă, va fi agitat, uneori va refuza alimentaţia, va face febră. În aceste condiţii, este necesară prezentarea la medicul specialist ORL, care va recomanda tratamentul.

Aceste probleme respiratorii se pot complica rapid cu cât sugarul este mai mic, cu afectare pulmonară, prin apariţia pneumoniei interstiţiale. Diagnosticul este pus de medicul pediatru, printr-un examen clinic complet ce include auscultaţia cu stetoscopul, şi uneori o radiografie.

Tratamentul urmăreste reducerea secreţiilor nazale, calmarea tusei şi uneori rezolvarea infecţiei pulmonare cu antibiotice, conduită pe care doar medicul ce a examinat copilul o poate stabili.

Un alt motiv de agitaţie sau plâns al copilului poate fi o infecţie urinară. Aceasta se manifestă prin urinări frecvente, însoţite de usturime. Pentru a diagnostica această afecţiune, trebuie efectuată o urocultură. Recoltarea urinei se face într-o punguţă specială, şi apoi într-un recipient steril, după ce zona a fost foarte bine spălată cu apă şi săpun.

Aşadar, multe dintre afecţiunile copilului din primul an de viaţă pot fi prevenite prin igienă, vaccinare şi mai ales printr-o alimentaţie sănătoasă.

 

Foto: shutterstock.com

Recomandari
Redactia.ro
ziareonline.ro
RTV
Proiecte speciale
Unica.ro
Sfatul Medicului
Trending news
Mai multe din Bebelusul