Programul alimentar al bebeluşului

Gestul cel mai important pentru dezvoltarea armonioasă a copilului, atât fizic, cât şi mental, este elaborarea unui program alimentar corect.

Multe sunt principiile unei alimentaţii corecte la copiii cu vârsta până în trei ani, însă nu te speria: regulile importante, de care trebuie să ţii cont orice ar fi, sunt mai puţine şi se pot reţine uşor, mai ales dacă le regăseşti tot timpul repetate în indicaţiile pediatrului sau le obţii din alte surse de informare.

Iată, aşadar, cele câteva lucruri pe care orice părinte ar trebui să le respecte în primii ani din viaţa copilului.

Orarul de masă al unui bebelulş este alcătuit de părinţi, după indicaţiile medicului pediatru sau după consultarea unei păreri avizate.

Unii bebeluşi se simt confortabil cu un program ca la carte sau cer de mâncare din două în două ore, zi şi noapte, în timp ce alţii pot avea un ritm mai lent de digestie. Urmăreşte preferinţele copilului tău şi adaptează-i programul de masă la ritmul său biologic.

 

Cerinţe nutriţionale între 1 şi 3 ani

Cum între vârsta de unu şi cea de trei ani creşterea şi dezvoltarea unui copil este direct legată de echilibrul din alimentaţie şi de nutrienţii asiguraţi, haideţi să vedem ce i-ar trebui micuţului ca să se dezvolte corect:

  • proteinele – 16 grame pe zi – se obţin în principal din lactate. Această cantitate poate fi asigurată prin 450 g lapte pe zi, plus un supliment de 30 g de carne;
  • grăsimi – copiii îşi iau peste 30% din caloriile necesare zilnic din grăsimile pe care le consumă. 45 g grăsimi pe zi + cele 16 grame de proteine menţionate mai sus asigură echilibrul;
  • sodiu – între 350 şi 1.000 mg, în funcţie de vârstă, dar şi greutate şi înălţime;
  • vitamina C – 40 mg;
  • vitamina A – 400 ug;
  • calciu – 800 mg. O jumătate din acesta se ia din lapte (450 ml pe zi), însă trebuie suplimentat cu o cantitate egală luată din legume verzi, brânzeturi, tofu etc.
  • fier şi zinc – câte 10 mg din fiecare. Deficitul de zinc este un lucru destul de des întâlnit la copiii mici, din pricina faptului că din multe alimente de azi lipseşte zincul. O sursă bună a acestui mineral o reprezintă carnea, fructele de mare, ouăle;
  • folaţi – 50 ug.

 

SFAT! Atenţie la ceea ce punem în biberonul sau în castronelul copilului, ori poate din grabă, putem pierde din vedere fix regulile de igienă, cele care fac ca o masă să fie cu adevărat sănătoasă.

Nu uita să sterilizezi biberonul înainte de folosire, să te speli pe mâini cât mai des, înainte şi atunci când prepari masa, şi să pui la frigider mâncarea rămasă de la o masă.

 

Fierul
Este un aliment important în asigurarea nutrienţilor necesari bebeluşilor. O cantitate suficientă de fier ajută la dezvoltarea creierului şi funcţiilor acestuia.

Deşi bebeluşii se nasc cu o rezervă importantă de fier, după vârsta de patru-cinci luni, aceasta începe să scadă şi va trebui suplimentată cu ajutorul alimentaţiei, în principal prin intermediul laptelui.

 

Alimente de evitat în primul an – alege doar ce-i face bine
Există un grup de alimente care nu au ce căuta în alimentaţia bebeluşului tău, cel puţin în primul an de viaţă. Acestea îi pot cauza boli diverse, de la intoxicaţii până la alergii sau chiar boli grave, ori îi pot provoca, prin natura lor, sufocare sau răni ale cavităţii bucale.

Astfel, mierea (la fel ca siropul de porumb) este unul dintre cele mai problematice alimente. Ambele conţin o bacterie care poate provoca botulism – o boală gravă, care duce în unele cazuri chiar la moartea sugarului.

Dar şi alte surse de hrană pot provoca botulism – este vorba despre conservele cu aciditate scăzută, cum ar fi cele de carne de vită, de pui sau peşte, ori conserve de legume, precum cele de morcovi, fasole verde sau sparanghel.

Dacă vrei să foloseşti produse din conservă, verifică nivelul de aciditate şi ca producătorul să fie de încredere. Laptele de orice alt fel în afară de cel matern sau cel din formule special concepute pentru bebeluşi nu este deloc indicat.

În dezvoltarea aceasta rapidă, nu doar fizică, ci şi mentală sau a reflexelor, rolul esenţial îl are, desigur, alimentaţia celui mic.

 

Calciul
Cu riscul de a repeta la nesfârşit câtă nevoie de calciu au copiii aflaţi în creştere, să ne amintim că acesta este elementul cheie iî crearea masei osoase şi a structurii oaselor.

Un pahar de lapte conţine 250 mg calciu, dar există şi alte alimente care sunt o bună sursă a acestuia – pentru copiii în creştere, apelează şi la iaurt, brânzeturi, tofu, suc de portocale, somon, fasole albă sau broccoli.

 

Primele alimente solide – texturi şi gust
Ştim că între vârsta de patru şi şase luni putem introduce şi primele alimente solide în hrana unui bebeluş, ca supliment la obişnuitul lapte… Adevărul e că ar trebui să li se spună semi-solide acelor preparate care vor intra primele în guriţa lui.

Nu de alta, dar textura primului aliment nou va trebui să fie cremoasă şi subţire, să semene foarte mult cu cea a laptelui obişnuit, dar să îi ofere celui mic un nou gust şi, mai ales, nutrienţii de care are nevoie suplimentar.

Textura şi gustul acestor alimente de început îi formează bebeluşului primele abilităţi legate de degustare şi masticatie.

 

Ştiai că

  • Sarea poate crea dependenţă de gust, la fel ca zahărul. Chiar dacă nu duce la carii, în exces, ea poate cauza alte probleme de sănătate, deci evită să sărezi alimentele pe care i le oferi copilului tău.
  • 30% dintre copiii din mediul rural suferă de o formă mai mult sau mai puţin gravă de malnutriţie, cauzată în principal de lipsa proteinelor din alimentaţie – carnea, peştele, brânza, ouăle nu se află pe mesele copiilor.
  • Bebeluşii sunt cu adevărat ca Făt-Frumos. În primul an de viaţă, ei cresc cu rapiditate, atingând la vârsta de un an de trei ori greutatea de la naştere şi dublându-şi, la propriu, înălţimea.

 

 

Foto: shutterstock.com


URMĂREŞTE CEL MAI NOU VIDEO
Recomandari
Redactia.ro
RTV
Proiecte speciale
Unica.ro
Trending news
Mai multe din Copilul tau
Buton