Reţete şi reguli sănătoase care previn cancerul

Din cele mai vechi timpuri, plantele, fructele, legumele, seminţele consumate crude au fost considerate elemente terapeutice.

În prezent, tot mai mulţi oameni au devenit interesaţi de bucătăria fără foc, deoarece prin tratarea termică a alimentelor (fiertul, prăjitul, coptul) se distrug substanţele nutritive active precum: enzimele, vitaminele, proteinele.

Atunci când ne rupem de natură ne îmbolnăvim de boli foarte grave, pentru că mâncăm hrană moartă.

Hrana vie se bazează pe consumul de enzime, pe care le găsim doar în produsele alimentare proaspete şi crude: legume, fructe, cereale, germeni, zarzavaturi.

Este bine de ştiut că enzimele se distrug la 38 grade celsius, iar la 54 grade celsius dispar complet.

Sucurile din legume şi fructe fac adevărate minuni pentru organismul nostru, datorită conţinutului ridicat de aminoacizi
Dacă vrei să aderi la acest stil de alimentaţie, este important să cunoşti anumite reguli din bucătăria fără foc:

1. Fructele se consumă doar pe stomacul gol.

2. Micul dejun trebuie constituit doar din fructe, sucuri de fructe sau vegetale ca: ardei, roşii, castraveţi, ceapă, varză, ţelină.

3. La masa principală a zilei (ora 12.00) consumă doar salate sau suc de vegetale.

4. În trecerea spre hrana vie, cantitativ, este necesar să se consume 70% crudităţi (fructe, zarzavaturi, legume) şi 30% mâncăruri gătite.

5. Nu se combină proteinele între ele (carne, peşte, ouă, lactate, brânzeturi). Legumele gătite se pot combina între ele: gulii, fasole veche, dovlecei, varză.

6. După ora 20 nu se mai mănâncă absolut nimic.

7. În timpul mesei nu se consumă apă şi nici după masă.

Iată câteva reţete care te pot ajuta să îţi păstrezi sănătatea:

1. Salată de mere cu ţelină
Ingrediente: 300 gr ţelină, 4 mere verzi, tărâţă, 1-2 legume verdeţuri (busuioc, mentă) 1 măr roşu, 1 linguriţă suc de cătină, 3-4 linguri ulei de măsline, ½ linguriţă de plante aromatice şi condimentate, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă de apă.
Ţelina se spală bine, se curăţă şi se dă pe răzătoare alături de mere, ceapă şi verdeţurile tăiate mărunt.

2. Suc din cătină albă
Cătina se recoltează în perioada 15 august-15 septembrie, când a ajuns la maturitate. După ce a fost spălată se mărunţeşte la mixer.
Sucul obţinut se pune în sticle de 1 litru. Sticlele se închid eremetic şi se păstrează la loc întunecos şi rece, timp de 12 luni, fără să-şi schimbe gustul.

3. Germeni de grâu
Pentru a obţine germenii avem nevoie de grâu din prima recoltă. Acesta se pune la înmuiat 48 de ore, schimbându-i apa şi limpezindu-l a doua zi.
Apoi, se pune pe o tavă emailată, se stropeşte cu apă caldă şi se acoperă cu o foaie polietilenă de culoare închisă, având grijă ca dimineaţa şi seara să fie bine limpezit.
În anotimpul cald încolţeşte în două zile, iar iarna în patru zile.
Când dimensiunea lui depăşeşte 2 mm se poate consuma, iar dacă dorim să se menţină mai mult timp îl punem pune la congelator.

4. Cireşe în miere
Mierea de albine este un aliment bogat în enzime, vitamine, substanţe minerale şi este recomandat să fie consumată zilnic, în cantităţi mici.
Avem nevoie de 1 kg de cireşe coapte, pe care le curăţăm de sâmburi şi le introducem într-un borcan de 5 kg. Apoi, peste fructe turnăm 4 kg de miere.
Borcanul se înveleşte într-o hârtie închisă la culoare şi se ţine într-un loc uscat timp de 6 săptămâni.

5. Suc de pătrunjel
Sucul de pătrunjel este unul din cele mai tari sucuri şi trebuie consumat în cantităţi mici. Acest suc se poate amesteca cu morcovi, ţelină, spanac.
Sucul de pătrunjel are proprietăţi esenţiale în metabolismul oxigenului şi menţinerea funcţionării normale a galndelor suprarenale şi a tiroidei.
De asemenea, dacă este administrat împreună cu sucul de morcov şi castraveţi este indicat pentru tratarea tulburărilor menstruale.

Citeşte mai multe reţete aici