Despre port-bebe: cum îl ajută pe bebe

Foarte multe mămici preferă să îşi poarte bebeluşii în port-bebe (wrap, sling, manduca, mei tai, pouch etc.), şi foarte bine fac, pentru că acest contact fizic şi emoţional pe care îl are copilul cu mama lui este de nepreţuit! Însă trebuie să reţinem un lucru: este foarte important să poziţionăm corect bebeluşul în port-bebe! Altfel, îi putem face mai mult rău decât bine!

Purtatul copilului în fel şi fel de suporturi din pânză, atârnat de trupul mamei (sau al tatălui!), nu este o invenţie modernă. Obiceiul de a-ţi purta copilul atârnat de corp ne duce cu gândul departe în istorie, până la omul din comuna primitivă, care îşi căra copiii legaţi de propriul corp toată ziua.

Port-bebe-urile moderne sunt adaptări ergonomice ale improvizaţiilor de demult făcute de mamele care, de-a lungul istoriei, şi-au purtat cu ele bebeluşii.

Acestea nu ne ajută doar sa avem în supraveghere apropiată copilul în timp ce facem diferite treburi prin casă, sau atunci când mergem la cumpărături, ci şi să formăm şi să consolidăm o legătură optimă afectiva cu copilul.

Cel mic are foarte multe de câştigat din acest „atârnat” de mama lui – începând de la sentimentul de siguranţă, continuând cu dezvoltarea inteligenţei, a capacităţii de cunoaştere şi înţelegere. Între cei doi se dezvoltă şi se consolidează o legătură afectivă puternică.

Atingerea, ţinutul în brate, apropierea fizică (copilul simte căldura mamei, bătăile inimii) sunt critice pentru sănătatea emoţională şi fizică a bebeluşului.

Dar sunt şi mame care nu pot sau nu simt că ar trebui să îşi poarte copilul astfel. Fie că este vorba de probleme de sănătate, fie de cele afective (depresie etc.), o mămică ce nu îşi poartă copilul astfel nu trebuie să se simtă vinovată. Faptul că nu ţii copilul în port-bebe nu înseamnă că nu eşti o mamă bună.

Dacă reuşeşti să îi oferi aceeaşi căldură, tandreţe, mângâieri în timp ce el stă pe pat, iar tu îi eşti alături, chiar nu ai de ce să-ţi faci griji. Important este să îţi cunoşti copilul, să înţelegi sau/şi să înveţi despre nevoile lui, să faci ce este bine pentru el şi să ai grijă să se dezvolte din toate punctele de vedere.

Unii copii sunt predominant „vizuali”, alţii mai mult stimulaţi de senzaţiile tactile sau auditive. Grija unui parinte este să dezvolte la copilul lui toate căile de comunicare cu el, să îi dezvolte toate căile senzoriale – să îl mângâie, să îi vorbească, să îi cânte, să îi fie aproape în raza vizuală.

Primul an de viaţă este crucial pentru dezvoltarea copilului, aşa că, pentru binele lui şi al nostru, trebuie să ne ocupăm de el, indiferent dacă folosim sau nu port-bebe.

În funcţie de vârsta şi nevoile copilului

Există acum tot felul de „dispozitive” de cărat copilul la purtător. Fiecare cu avantajele şi dezavantajele lui. Ideea este de a alege ceva potrivit nouă, dar şi vârstei copilului, şi de a folosi corect obiectul respectiv, astfel încât să nu producem probleme nici nouă şi, mai ales, nici copilului.

Pozitionarea incorecta a bebeluşului în port-bebe pune presiune pe coloana copilului. Felul în care este construit port-bebe-ul clasic încurajează mulţi părinţi să îi aşeze pe nou-născuţi în poziţie verticală. În acest mod, coloana nedezvoltată complet a bebeluşilor este nevoită să suporte întreaga greutate corporală (piciorele atârnă în aer, nu sunt flexate, iar toată presiunea cade pe coloană).

Folosirea incorectă a port-bebe-ului poate cauza probleme de sănătate:

• spondiloză
• deviaţii de coloană
• răni, luxaţii ori întinderi ale musculaturii gâtului
• blocarea căilor aeriene (sufocarea)

Poziţia corectă a bebeluşului în port-bebe