Sarcina toxică: ce este și cum se tratează

Pentru unele dintre gravide, cele 9 luni de sarcină nu sunt tocmai un prilej de răsfăț și de amintiri plăcute, viitoarele mămici confruntându-se cu adevărate crize de vărsături și greață. 

Expresia populară de „sarcină toxică este folosită pentru acele sarcini în cursul cărora în centrul perturbărilor suferite de organism stau greața și vărsăturile exagerate.

 

80-90% dintre femeile însărcinate acuză senzație de greață în prima jumătate a sarcinii și aproape jumătate dintre ele prezintă și vărsături.

Mai intense către săptămânile 8-10 de sarcină, aceste neplăceri scad ca frecvență și severitate către săptămânile 14-16; uneori persistă până la 20-22 de săptămâni.

Deși sunt cunoscute drept „grețuri matinale, în 80% din cazuri senzația se menține toată ziua. Alte modificări legate de sarcină sunt: salivația intensă, perceperea exagerată a mirosurilor, tulburări ale gustului, labilitate emoțională.

Se întâmplă, însă, ca vărsăturile să fie atât de severe încât să ducă la scădere în greutate, deshidratare, deficite nutriționale, pierdere de electroliți, dezechilibre importante ale metabolismuluidisgravidia emetizantă.

 

Investigații de laborator:

  • hemogramă (hematocrit crescut în pierderea de lichide)
  • examen de urină
  • electroliți serici, calcemie, enzime hepatice
  • amilaze
  • bilirubină
  • hormon stimulant tiroidian (TSH) și tiroxină (T4).

Investigatii imagistice:

  • ecografie, detectarea unei sarcini multiple sau a bolii trofoblastice
  • endoscopie cu evaluarea tractului digestiv superior.

Vor mai fi evaluate: colecistul, arborele biliar și pancreasul, pentru a exclude o suferință din această sferă.

 

gravida la medicManifestări clinice

Vărsăturile precedate (sau nu) de grețuri, legate (sau nu) de ingestia de alimente reprezintă punctul de plecare pentru tulburări semnificative în funcționalitatea multor organe. Deși astăzi este o situație foarte rară, în lipsa tratamentului corespunzător se poate ajunge la deces.

Inițial, starea generală nu este modificată, însă în câteva zile, dacă vărsăturile persistă, se instalează intoleranța gastrica totală: gravida nu se mai poate alimenta, apare astenia, scăderea în greutate, tulburările metabolice (de exemplu, hipoglicemie, acidoză etc.) și electrolitice (hiponatremie, hipopotasemie, hipocloremie), scăderea volumului de sânge circulant cu hemoconcentrație, accelerarea bătăilor inimii, scăderea volumului de urină eliminat prin scăderea perfuziei renale (oligurie).

Asigurarea nutriției și a aportului de lichide pe cale venoasă sunt esențiale în această situație. Pentru a elimina alte cauze posibile, medicul va cere date despre momentul în care apar vărsăturile, dacă pot fi legate de un factor declanșator, și despre severitatea acestora.

 

De ce reacționează astfel organismul?

Câteva ipoteze au fost studiate de specialiști pentru aflarea cauzei acestei reacții exagerate a organismului la instalarea sarcinii:

  • cauze hormonale: creșterea bruscă sau titrul crescut al hormonului corionic gonadotrop (HCG), creșterea titrului estrogenilor, similitudinea moleculei HCG și a receptorilor pe care acționează cu un hormon stimulant tiroidian și receptorilor lui, creșteri ale titrului tiroxinei libere (hormon tiroidian) cu sau fără manifestări clinice, modificările nivelului serotoninei;
  • cauze psihologice: stresul, depresia, situațiile conflictuale ar putea fi implicate în agravarea simptomelor în disgravidia emetizantă;
  • corelația între hiperemeza din sarcină și infecția cu Helicobacter Pylori – bacteria implicată în aparitța ulcerului peptic;
  • disfuncții gastrointestinale, hepatice,

dar cele mai importante se dovedesc a fi cauzele hormonale și infecția cu Helicobacter.

 

Când să te temi?

Consultă medicul dacă apar intensificarea vărsăturilor, amețeală, slăbiciune, oboseală exagerată. Febra, durerile de cap, durerile abdominale pot avea alte cauze. Doctorul va exclude alte afecțiuni înainte de a stabili diagnosticul de disgravidie emetizantă. Măsurile terapeutice variază în funcție de gravitatea manifestărilor; de multe ori, în ciuda unui tratament corect, răspunsul este sub așteptări.

 

Complicații:

  • vărsături prelungite, frecvente, care impun spitalizări repetate
  • nutriție parenterală sau pe sonda nazojejunala
  • grade variate de insuficiență renală
  • sindrom Mallory-Weiss: afectarea mucoasei de la joncțiunea stomacului cu esofagul manifestată prin vărsături cu sânge (hematemeză)
  • durere și senzația de arsură în „capul pieptului
  • mai rar melena (scaune cu sânge digerat)
  • ruptură esofagiană, pneumotorax, pneumomediastin.

Vărsăturile persistente din sarcină au fost corelate cu deficitul a două vitamine: lipsa tiaminei (B1) și lipsa vitaminei K.

 

Tratamentul disgravidiei:

  • un aport mai scăzut de lipide, compensarea prin carbohidrați
  • evitarea preparatelor care conțin și fier
  • un climat bun asigurat de cei din jur sau consiliere specializată
  • terapii alternative: acupunctură, reflexoterapie, hipnoză
  • rădăcina de ghimbir (Zingiber officinale) ameliorează simptomatologia, însă nu există studii care să ateste siguranța în sarcină.

Consultant: Dr. Alexandra Cozinov, neonatolog


URMĂREŞTE CEL MAI NOU VIDEO
Buton