Tipuri de proceduri ginecologice și când trebuie efectuate

Sursă foto: www.shutterstock.com

Sănătatea aparatului reproducător feminin impune supraveghere medicala regulată, efectuarea la timp a testelor de screening și o serie de proceduri relativ frecvente, dar care pot declanșa emoții. Milioane de femei din întreaga lume trec, la un moment dat în viață, prin aceste proceduri, prin urmare nu ești singură. Iată care sunt cele mai comune dintre ele.

Embolizarea fibromului uterin

Procedura de embolizare a fibromului uterin urmărește diminuarea fibromului uterin, o tumoră necanceroasă ale cărei dimensiuni pot determina complicații.

Embolizarea urmărește blocarea aportului de sânge și de nutrienți la nivelul fibromului, ceea ce duce la micșorarea acestuia. Intervenția este minim invazivă și se realizează de către o echipă de radiologie intervențională.

Fibroamele uterine apar la aproximativ o treime dintre femeile de vârstă fertilă, dar cele mai multe rămân nediagnosticate din cauza dimensiunilor reduse. Pe de altă parte, în cazul formațiunilor de dimensiuni mari, însoțite de alte simptome:

Anemie din cauza sângerărilor abundente sau prelungite
Durere locală
Creșterea în dimensiuni a uterului sau a abdomenului
Infertilitate
Presiune pe vezica sau colon
Durere în timpul contactului sexual [1].

Colposcopia

Colposcopia este o procedura minim invazivă care permite evaluarea aspectului colului uterin si a potentialelor leziuni de la acest nivel. Investigația constă în aplicarea regională a unei soluții de acid acetic și examinarea mucoasei cu ajutorul unei lupe speciale, denumită colposcop.

Colposcopia este recomandată în cazul în care rezultatele testului Babeș-Papanicolau sunt modificate, dacă există modificări precanceroase ale cervixului, vaginului sau vulvei și în cazul apariției verucilor genitale [2].

Biopsia de vilozități coriale

Biopsia de vilozități coriale este o investigație prenatală care permite studierea materialului genetic al viitorului bebeluș și identificarea unor anomalii cromozomiale de tipul sindromului Down.

Deși riscul de complicații este foarte mic, testul este ușor invaziv, așadar medicul îl va recomanda numai în anumite situații clare:

Rezultate pozitive ale unui alt test de screening prenatal
O boală cromozomială la o sarcină anterioară
Vârsta de peste 35 ani a gravidei
Un istoric familial de afecțiuni genetice [3].

Implantul contraceptiv

Implantul contraceptiv este o metodă de contracepție pe termen lung, reprezentat de un bețișor subțire din plastic medical de dimensiuni asemănătoare unui chibrit, care se implantează subcutanat în zona brațului.

Dispozitivul eliberează o doză redusă de progesteron, care îngroașă mucusul cervical și subțiază endometrul, majoritatea acestor implanturi reușind totodată să blocheze și ovulația [4].

Ligatura trompelor uterine

Ligaturarea trompelor uterine este o metodă contraceptivă definitivă în timpul căreia trompele uterine sunt ligaturate și/sau tăiate pentru a preveni apariția unei sarcini ulterioare. Procedura blochează accesul spermatozoizilor către ovul și al ovulului către uter, fără a afecta ciclul menstrual normal.

Procedura se realizează sub anestezie, fie în timpul cezarienei fie ca o intervenție separată. Tehnica de lucru este laparoscopică, astfel încât recuperarea să fie rapidă și ușoară.

Eficiența metodei este mai mare de 99% în primul an după procedură, dar nu este imbatabilă. În cazul în care concepția are loc, riscul de sarcină extrauterină este mult mai mare decât în cazul altor metode de concepție. De asemenea, înainte de a te gândi la o asemenea decizie, e bine să știi că se poate încerca inversarea procedurii, dar intervenția este mult mai complicată, iar șansele de reușită nu sunt foarte mari [5].

Dilatare și chiuretaj

Dilatare și chiuretaj este denumirea unei proceduri medicale care are ca scop îndepărtarea de țesuturi din interiorul uterului. Ea se poate efectua atât în vederea unui avort, cât și pentru a controla o hemoragie puternică sau pentru a elimina resturile placentare ale unui avort incomplet.

Procedura este indicată în anumite situații:

În cazul unei hemoragii uterine puternice
În cazul sângerărilor după menopauză
În cazul unor celule endometriale anormale identificate după testul Babeș – Papanicolau
În cazul îndepărtării unor polipi sau a unei tumori
În cazul unui avort incomplet
În cazul eliminării incomplete a placentei după naștere [6].

Procedurile ginecologice au indicații clare, iar alternativele de tratament pot fi discutate împreună cu medicul curant. O a doua opinie este întotdeauna binevenită, dacă nu te simți împăcată cu o anumită recomandare. Important este ca toate aceste intervenții să se desfășoare în condiții de siguranță.

Bibliografie: