Zgomotoasa despartire de copilarie

„Vorbeste urat ca sa fie ca prietenii ei'
Marina S.: „In ultima vreme, fiica mea, ma mahneste cu un limbaj de geambas. Desi ma asigura ca asa vorbesc toti colegii ei si ca nu poate sa faca nota discordanta vorbind «ca o tocilara», nu ma pot multumi cu aceasta explicatie. Ma tem ca nu cumva vocabularul «de cartier» sa nu fie doar partea vizibila a aisbergului, un teribilism al varstei insotind altele, mai grave.

Totusi, Manuela continua sa aiba note bune si nici un profesor nu s-a plans de performantele ei scolare. E adevarat ca, uneori, in autobuz, cand se intampla sa stau in preajma unui grup de liceeni – fete sau baieti -, ii aud vorbind mult mai urat si mai tare decat ea. Spuneti-mi ce e de facut.

„Emotivitate si revolta
Psiholog Loredana Gavrilita-Banica: „Pubertatea este considerata o varsta «ingrata», dificila. Copilul nostru trece printr-o serie de modificari fiziologice si psihologice specifice acestei perioade, care antreneaza numeroase modificari de comportament. Vorbim despre pubertate incepand cu 11-12 ani la fete si 13-14 ani la baieti.

Maturizarea sexuala atrage dupa sine, la aceasta varsta, trairi afective mult mai intense, cu manifestari verbale pe masura. Este imposibil sa nu observam, ca mame, cum copilul nostru devine mai galagios, mai revendicativ si cum, de multe ori, foloseste expresii pe care nici nu banuiam ca le cunoaste. Deseori ne scandalizeaza cuvintele agresive sau chiar vulgare pe care le foloseste, dar tot de atatea ori ne linistim la gandul ca de vina este doar perioada prin care trece sau colegii de scoala mai putin educati.

Perioada pubertara explica, intr-adevar, in mare masura, agresivitatea de limbaj. Explicatiile tin de sensibilitatea si emotivitatea crescute, precum si de rolul tot mai mare pe care cuvantul il are in viata puberului, sub influenta educatiei si mediului. Expresiile vulgare sunt, de cele mai multe ori, invatate in grupul de colegi sau pe strada. In acest caz, limbajul agresiv este un fel de recunoastere pe care copilul o primeste din partea anturajului, prin care se simte apreciat.

Refuzul de a se supune
Pe de alta parte, ritmurile diferite de maturizare determina unele contradictii in imaginea de sine a copilului nostru, astfel incat ne putem confrunta, din partea lui, cu un sentiment de nesiguranta pe care ni-l explicam cu greu. Copilul intrat in pubertate incepe sa simta nevoia de a-si forma propria identitate, iar acest proces este marcat de conflicte interne, dar si de multe conflicte cu parintii, cu adultii in general. Acum incepe sa se manifeste refuzul de a se supune, ca un protest clar in fata subordonarii. Mai intai pe ascuns, apoi cu ostentatie, copilul incepe sa ne raspunda mai obraznic, foloseste cuvinte cu tenta vulgara si se revolta impotriva unor reguli de politete pe care inainte le respecta. De cele mai multe ori, asemenea manifestari sunt o incercare de a atrage atentia parintilor, profesorilor si prietenilor asupra propriei persoane.

In cautarea propriei identitati
Toate aceste manifestari se intensifica in perioada adolescentei, adica de la 16-17 ani. Aceasta este varsta la care incepe sa se construiasca, intr-adevar, identitatea; cu alte cuvinte, adolescentul incepe sa isi stabileasca un loc in lumea in care traieste.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2