Craciunul in lume

Din insorita Africa si pana in inghetata Alaska, Craciunul se sarbatoreste cu bucurie si speranta, cu traditii care isi pierd originea in negura timpului.

Crestinii celebreaza in fiecare an nasterea lui Iisus Cristos, sarbatoare pe care o numesc Craciun.

Intrucat la inceputurile crestinismului sarbatoarea nu avea o data fixa, in jurul anului 350, s-a hotarat ca data de celebrare a nasterii Mantuitorului sa fie 25 decembrie, zi ce coincidea cu o sarbatoare pagana.

Magica sarbatoare s-a raspandit apoi repede in toate colturile lumii. Multe din traditiile aparute odata cu aceasta zi isi au originea in semnificatia religioasa a nasterii lui Iisus Cristos.

Astfel, cadourile pe care le primim si le oferim sunt simboluri ale darurilor cu care magii au intampinat sosirea Mantuitorului, iar colindele reamintesc de cantecele de bucurie ale acestora.

Traditii si obiceiuri
Romania
La noi, datinile de Sarbatori incep din 6 decembrie (Sf. Nicolae) si tin pana pe 7 ianuarie (Sf. Ion).
Pe 20 decembrie, de Ignat, se taie porcul, ca jertfa in cinstea nasterii lui Iisus si pentru a umple masa de Craciun cu bucate gustoase.

Se pregastesc: carnati, caltabosi, sunca, muschi afumat, costita, jumari, toba. In sate, cu doua trei saptamani inainte de Craciun, cetele de colindatori se aduna, repeta colindele si „regizeaza scene din Biblie.

In Ajun, cu mic cu mare se pleaca la colindat, prima data la preot, care da binecuvantarea sa grupului de uratori si le ofera colaci si vin. Gazdele ofera bani, mere, covrigi si tuica fiarta uratorilor. Tinerii mai merg la colindat cu plugusorul, capra, sorcova si irozii.

De Craciun, si romanii sunt acasa, cu familia, impodobesc bradul si il asteapta pe Mos Craciun. Si noi avem superstitiile si obiceiurile noastre: un cer senin de Craciun anunta un an roditor, daca bate vantul, se anunta ghinion.

Daca faci baie in ziua de Craciun inseamna ca vei fi curat tot anul, daca mananci mere in Ajun, vei fi sanatos, copiii nascuti de Craciun si de Anul Nou sunt norocosi; daca vrei sa fii tare ca fierul si neobosit, pune o lama de coasa sub fata de masa.

Romanii mai au credinta ca aceste trei zile de sarbatoare sunt magice si ca tot ce facem acum se va rasfrange asupra noastra in anul care vine.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3 4