Iarta-ma, imi pare rau…

Problema este ca pe primele locuri pe lista gesturilor „de invatat punem: sa salute, sa spuna „multumesc, sa foloseasca tacamurile, sa deschida usa doamnelor si cam pe ultimul loc sa spuna „iarta-ma.

Iarta-ma nu este numai o prezentare de scuze, o manifestare a regretului ca am facut o greseala, este mult mai mult: este o intelegere a sentimentelor celuilalt.

Nu este o formalitate care sa tina numai de bunele maniere, ci mai ales de buna intelegere a oamenilor, de relationarea eficienta cu ceilalti.

Poate un copil mic sa inteleaga ceea ce simte celalalt, sa fie empatic (sa se poata pune in locul celuilalt)?

Nu ii cerem prea mult celui mic? La aceasta varsta, nu! Este exact varsta la care copilul poate deveni chiar „psihologul casei; si, intr-un fel foarte interesant, chiar este.

Copilul evalueaza, interpreteaza, judeca in termeni de bun sau de rau ceea ce fac cei din familie, le observa faptele si, ce este trist sau poate imbucurator, le imita.

De fapt, a te gandi la sentimentele celuilalt este radacina comportamentului politicos. Pentru ca a fi politicos fara sa te intereseze ce simte celalalt este numai un joc de rol, ca la teatru, ceea ce cere un efort foarte mare, iar falsitatea comportamentului este inevitabil observata de cei din jur si penalizata ca atare – individul respectiv este evaluat ca fals, de neincredere, un om care trebuie evitat.

Uneori, pentru copii este mai usor sa ceara iertare dupa ce au facut ceva, decat sa ceara permisiunea de a face acel ceva. Acesta este un semn ca ceva in comunicarea lor cu parintii merge prost. Daca am invatat sa spunem „iarta-ma doar ca pe un simplu cuvant care ne linisteste constiinta, mai bine nu mai cerem iertare…

Ajuta-i pe ceilalti!
La aceasta varsta, putem explica copilului ca a ajuta un alt copil, de exemplu, sa isi gaseasca jucaria pierduta la nisipar il face pe acela sa fie fericit, sa se simta bine, deoarece exista cineva caruia ii pasa de nevoile lui si ca, in acelasi timp, si el, cel care ajuta, se va simti bine, se va simti util, a facut o fapta buna.

Copilul poate afla acum ca a fi bun cu ceilalti, a-i ajuta ii poate face pe aceia sa fie si ei mai buni, la randul lor. Si reversul, a-i face pe ceilalti sa sufere ii poate determina sa raspunda la fel, poate si mai agresiv. Dar nu intotdeauna ii facem pe ceilalti sa sufere in mod voit, si atunci este bine sa spunem „iarta-ma.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2