Infectiile respiratorii

Parintii stiu ca, imediat ce frigul isi intra in drepturi, vor ajunge mai des pe la doctor. In afara de banalele' raceli si de epidemiile de gripa, vedetele sezonului rece sunt infectiile respiratorii.

Dintre toate bolile pe care le fac la o varsta frageda copiii, infectiile respiratorii acute detin cel mai mare procentaj – aproape jumatate dintre diagnostice.

Chiar si un copil care dispune de mecanisme de aparare antiinfectioasa pulmonara contracteaza, in medie, sapte-zece infectii respiratorii pe an.

Cei mai afectati sunt copiii care sunt parte dintr-o colectivitate, incindenta de varsta fiind maxima intre trei si cinci ani. Pe masura ce copiii cresc, la grupa de varsta opt-zece ani, rata infectiilor respiratorii scade la patru-sase episoade pe an.

Cel mai frecvent, infectiile respiratorii acute sunt virale sau bacteriene. Mai rar, pot fi produse si de ciuperci si alte microorganisme.

In functie de segmentul anatomic afectat, avem de-a face cu rinite, faringite, amigdalite, cu sau fara puroi, laringite, traheite sau traheo-bronsite si pneumonii.

Cele mai frecvente sunt infectiile cailor respiratorii superioare, asa-numitele IACRS, care cuprind afectarea nasului, faringelui, plus-minus a amigdalelor.

In momentul cand apare laringita, respectiv tusea seaca, atunci avem deja afectarea laringelui si putem vorbi despre caile respiratorii inferioare si laringite, traheobronsite, pneumonii.

In realitate, trebuie specificat, nu exista un singur punct anatomic prins, intotdeauna avem de-a face cu un diagnostic compus' – rinofaringita, faringoamigdalita, plus minus reactie otica sau laringiana.

Rinofaringita acuta este cea mai obisnuita infectie respiratorie la copii, principalul agent care declanseaza boala fiind rinovirusul.

In cursul evolutiei bolii, poate surveni suprainfectia bacteriana cu streptococ, pneumococ, stafilococ sau haemophilius influentae. Incubatia pentru majoritatea infectiilor respiratorii acute poate fi de trei, pana la cinci zile.

Debutul bolii: febra, ochi lacrimosi, frisoane, strari de oboseala, secretie nazala mai abundenta, cu sau fara otalgii (dureri de urechi).

Pe masura ce infectia progreseaza, pot aparea durerea de gat, senzatia de gadilitura in gat si nas (prurit) si accesele de tuse. Tratamentul este simptomatic, adica pentru fiecare simptom in parte, si adecvat fiecarei grupe de varsta.

Incidenta infectiilor cailor aeriene inferioare este de 43% pentru sugari. Pana la varsta de sapte ani, 25-30% dintre copii au deja experienta unei bronsiolite, iar intre 7 si 12 ani, aproape 10% dintre copii fac un al doilea episod'.

Antibioticul nu se foloseste decat dupa consultul medical. Copilul poate avea febra trei zile, stare proasta, dar asta nu inseamna ca ne indreptam direct spre antibiotic.

Doar daca febra persista si nu cedeaza la antitermice medicul va recomanda un antibiotic, in functie de segmentul respirator afectat.

Antibioticul previne suprainfectarea bacteriana, pentru ca acesta este pericolul in cazul unui organism imunodeprimat. Fiind boli de etiologie infectioasa, toate aceste afectari respiratorii acute sunt contagioase si se transmit pe cale aerogena, prin stranut, prin tuse.

De aceea este bine sa evitam spatiile inchise si aglomerate – nu mergem cu bebelusul la mall-uri, la targuri etc.

Sugarii
Debutul bolilor din aceasta categorie este brusc in cazul sugarilor, cu febra ridicata, stare de agitatie, chiar varsaturi ori scaune diareice.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2