„Jobul” de parinte

Sa fim sinceri, cresterea unui copil este unul dintre cele mai frumoase si mai solicitante „joburi pe care le poate avea un om…

1. Nu e usor, dar e frumos

„Jobul de parinte ofera foarte multe satisfactii, dar si frustrari, este full time si nu te poti sustrage de la el (daca esti un om normal), si niciodata nu esti suficient de bine pre­gatit pentru el. De aceea, asteptarile si obiectivele tale in cresterea copilului pot sa se modifice uneori radical.

Cand bebe nu a venit inca pe lume si sta, confortabil pentru toata lumea, in burta mamicii lui, iti spui ca important e doar sa fie sanatos. Si iti faci strategii prin care sa te asiguri ca ii oferi o alimentatie sana­­toasa, plimbari in aer curat etc., iar dupa ce se naste incerci sa faci tot posibilul sa nu te abati de la acest obiectiv. Uneori, insa, obsedant, te uiti doar la cat a crescut in lungime, cat a luat in greutate, uitand de reperele dezvoltarii lui psihice. Iti spui mereu ca e inca prea devreme sa faca una sau alta, sau, in mod gresit, il pui sa faca prea devreme una sau alta (sa invete literele, sa faca la olita etc.).

2. Primul zambet, primii pasi

Te-ai recunoscut in imaginea anterioara a parintilor obsedati de ce si cat mananca cel mic? De cat lapte, cate fructe, cati ficatei sau carnita a ingurgitat? Ai uitat (si tu) sa urmaresti daca a zambit la timp, a gangurit la timp, a mers la timp? Sau, disperata sa ii oferi cel mai bun lapte, cele mai bune cereale, cea mai interesanta jucarie, iti pe­treci prea mult timp la serviciu, lasandu-l cu o bona pasionata de telenovele, in conditiile in care pana la doi ani copilul trebuie sa stea cu televizorul inchis?

3. Cum il educi?

Iti faci planuri sa il dai la o gradinita particulara sau la o scoala scumpa, dar uiti sa ii dai adevarata educatie invatandu-l ce inseamna respectul, bucuria de a termina ce ai inceput, ce inseamna sa ii ajuti pe ceilalti, dand propriul tau exemplu prin a-ti respecta partenerul de viata, propriii parinti, prin a termina ceea ce incepi, prin a o ajuta in casa pe mama copilului care este, de multe ori, depasita de atatea treburi?

4. Prea mult strica

Te-ai gandit ca este mai important sa iti rascumperi lipsa de rabdare sau de timp cu copilul prin cohorte de jucarii sau de haine, multumindu-te sa ii aduci inca un cadou care deja nu mai are nicio semnificatie? Dar ce efect are acest lucru asupra copilului, te-ai gandit?

Ca el nu va mai pretui in niciun fel gestul de a darui si nici obiectele si, implicit, munca ta si munca in general, pentru ca este invatat sa primeasca totul degeaba? Va crede in mod eronat ca merita mereu sa primeasca fara sa faca nimic in schimb, fara nici cel mai mic efort. Si ca sarbatoarea (Craciunul, Pastele, ziua lui, ziua copi­lului etc.) nu mai are niciun farmec pentru ca oricum el primeste in fiecare zi cadouri. Si, mai rau, la un mo­ment dat, ii vei cere sa faca si el cate ceva si, bineinteles, copilul va refuza, pentru ca nu i-ai cerut niciodata sa faca ceva, si dintr-o data vrei sa faca or­dine la el in camera, sa mearga la gradinita in fiecare zi, sa invete etc. Si nu va intelege de ce, dintr-o data, ar trebui sa faca ceea ce ii ceri.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2


Recomandari
Huff
Unica.ro
Mai multe din Educatie