Când mergi cu copilul la psiholog?

Este trist, nu mai mănâncă, se izolează, nu vorbește, se teme și de umbra lui sau refuză brusc să folosească olița? Uneori, pentru descifrarea problemelor de comportament ale copilului tău, este bine să mergi la un psiholog.

Așa cum și strările noastre emoționale sunt influențate de mai mulți factori și nu întotdeauna ne dăm seama care este motivul pentru care simțim ceva și mai ales, cum putem să ieșim din starea respectivă, așa și copiii absorb și procesează  schimbările rele din viața lor. Moartea unui membru al familiei, a unui prieten, a unui animal de companie, divorțul părinților, mutarea dintr-o casă în alta, schimbarea orașului de reședință sau a țării, plecarea unui părinte la muncă, în străinătate sau, mai rău, a amândurora reprezintă factori de stres care se traduc prin schimbări de comportament și probleme de relaționare.

Ai grijă la următoarele 'simptome'

• întârzieri în dezvoltarea vorbirii, limbajului sau probleme 'la oliță'
• probleme de atenție și concentrare 
• probleme de comportament (indisciplină, furie excesivă, enurezis, tulburări de alimentație etc.);
• scaderea performanțelor școlare;
• episoade de tristețe și/sau izolare;
• scăderea interesului pentru activități care înainte îi făceau plăcere
• comportament foarte agresiv (muscă, lovește, bate), îndreptat către ceilalți sau către sine;
• schimbări bruște în comportamentul alimentar (în special la copilul mare);
• insomnie sau alte probleme legate de somn
• schimbări bruște de dispoziție (treceri de la tristețe la veselie excesivă);

Ce vrei de la psiholog?

Înainte de a merge cu copilul la psiholog, răspunde-ți la urmatoarele intrebari pentru a-ti clarifica obiectivele și așteptările de la terapie.

• Cât de urgent este să merg la terapie cu copilul? Ar putea să îi supraîncarce programul? Ar putea programul meu (ca însoțitor) să strice ritmul terapiei?

• Care sunt cele mai mari îngrijorari ale mele legate de comportamentul copilului?

• Ce schimbări în comportamentul copilului mă aștept să vad ca rezultat al terapiei?

• Ce fac dacă nu vrea sa meargă la psiholog?

• Pot să-mi permit să susțin financiar un program de terapie (pentru că a merge la o sedință sau două nu rezolvă nimic) care poate dura mai mult de zece ședințe?

Ce trebuie să știi

Copiii preferă terapia de grup
Este o forma extrem de agreabila pentru copii, mai ales daca sunt utilizate tehnici ale terapiei prin mediere artistică (terapie prin desen, pictură, muzică, dans, teatru) sau ale terapiei prin joc (deși multi parinți sunt reticenți și nu vor ca cel mic să meargă la psiholog să se joace').

Prima vizita la psiholog trebuie pregătită
Fii sinceră cu copilul, spune-i ca vizita la psiholog nu presupune control medical sau injecții. Psihologul este prietenos și vorbește frumos cu cei mici și în ajută pe ei și pe părinții lor să rezolve anumite probleme.

Când ajungi la specialist, discută fără reținere despre toate îngrijorarile tale de părinte, nu te teme că exagerezi sau ești caraghios cu detaliile despre copil – uneori, diagnosticul corect stă tocmai în aceste detalii 'stupide'.

E bine să ții cont de ceea ce spun persoanele cu care copiii noștri interacționează regulat (bona, educatoarea, învățătoarea) pentru că ele pot observa detalii care nouă ne scapă și pot vedea copilul cum se comportă natural – comportamentul celor mici poate fi modificat acasă.

Există mai multe tipuri de terapie
Terapeutul alege strategia cea mai potrivită pentru rezolvarea problemei sau pentru copi­lul sau familia respectivă. De exemplu, psihoterapia cognitiv-comportamentală este extrem de ușor de folosit în cazul copiilor depresivi, anxiosi, care au probleme de comportament. Acest tip de terapie restructurează felul dis­funcțional în care gândim, ajutându-ne să gasim modalitati mai eficiente de a reacționa emotonal și de a ne comporta. Terapia psihanalitică, aplicabilă mai ales copiilor mari, face o ana­liză profunda a problemelor lor.

Ce să nu aștepți de la psiholog

• Să repare' copilul, rezolvându-i problema. Unii părinți cred că ei nu trebuie să facă nimic, doar să ducă juniorul la psiholog.
• Să ne rezolve problema de la prima ședință (nouă ne-a trebuit mai mult de o oră să ajungem în această situație, nu?)
• Să ne spună cine e de vină… Sco­pul terapiei nu este găsirea țapului ispășitor, ci găsirea de soluții.