Colinde si traditii de Sarbatori

Capra
Este un alt obicei strans legat de cel al Irozilor. De la Ignat si pana la Craciun (prin alte parti, numai de Sfantul Vasile), exista obiceiul ca flacaii sa umble cu Capra.

Pe langa mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, butucarul), exista si mastile de-monice (draci, mosi si babe, ghidusi si pacalici) care, prin strigate si miscari caraghioase, starnesc rasul tuturor privitorilor, transformand ritualul intr-o reprezentare amuzanta si grotesca totodata.

La origine, jocul caprei (uciderea, bocitul, inmormantarea, invierea) a fost un ceremonial pagan. Cu timpul insa, a devenit un ritual menit sa aduca spor in anul care vine, recolte bogate si sanatate animalelor.

Capra se confectioneaza din lemn cioplit si e insotita de un alai numeros, care-i acompaniaza dansul sacadat. De cele mai multe ori, smuciturile, clampanitul ritmic, rotirile si aplecarile caprei induc fiori de teama in randul gazdelor.

Speciale sunt grupurile de 9, 11 si 13 capre, care alcatuiesc un ansamblu. „Clantele” caprelor nu mai clantanesc monoton, la unison si sacadat, pentru a obseda ascultatorii, ci sunt acordate pe note si timbre diferite, acompaniate de tobe si fluiere, de tropotul picioarelor si zdranganitul siragurilor de margele, producand o adevarata euforie sonora.

Daca vrei sa vezi spectacole deosebite, mergi in satele din Moldova si Bucovina, unde obiceiul se pastreaza in forma sa originara.

Sorcova

In ziua de Anul Nou, copiii mai mici merg cu Sorcova.
In timpurile de demult, pe 30 noiembrie, in ziua de Sfantul Andrei, dis-de-dimineata, femeile rupeau crengute din pomi roditori (meri, peri, gutui) si de trandafiri, faceau buchete din cate trei crengute diferite si le puneau in apa.

Fiecare membru al familiei trebuia sa aiba un astfel de manunchi. De obicei, pana in ajunul Anului Nou crengutele imboboceau sau chiar infloreau. Cel ale carui crengute erau cele mai inflorite era cel mai norocos in anul respectiv.

Florile erau puse mai apoi in sorcove. Cu Sorcova mergeau copiii cu varstele intre trei si noua ani, la membrii mai in varsta ai familiei.

Rostind versurile, copilul atingea de 40 de ori crestetul persoanei sorcovite, careia ii ura sanatate, bogatie si viata lunga. Cei mici erau rasplatiti cu cola-cei si turte, cu faguri de miere si mere.

Dar obiceiurile s-au schimbat, florile naturale au fost inlocuite cu flori de hartie sau de plastic, iar rasplata uratorilor trebuie sa fie neaparat in bani – acestia intrand, fara deosebire, in orice casa ar fi primiti.

Ursul

In Moldova exista si obiceiul mersului cu ursul. In urs, se deghizeaza un tanar care poarta pe cap blana unui animal ucis, impodobita cu ciucuri rosii.

„Ursul” este condus cu mare fast pe ulitele satului si este acompaniat de un „ursar”-dresor, de muzicanti care ii acompaniaza din fluier si de colindatori care se sprijina in ciomege.

Ursul isi va da in petec, mormaind, batand din picioare, imitand un urs adevarat. Intre timp, ceilalti colindatori si gazdele il privesc, iar la sfarsit audienta ii rasplateste pe colindatori.

Colacii sunt alimente sacre menite sa fie impartite colindatorilor ori sa fie date de pomana. Colindatorii isi vor umple traistutele, succesul colindului putand fi apreciat si dupa nu-marul acestora. Colacii sunt facuti de femei cu o zi inainte de Ajunul Craciunului.

De obicei sunt rotunzi, dar si in forma de potcoava si de stea. Cele trei forme fac trimitere la elementele astrale de care se leaga toate activitatile din an: Soarele, Luna si Pamantul.

Text: Denisa Dumitrescu; Foto: James Blinn/Dreamstime.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3


Recomandari
Redactia.ro
Unica.ro
Sfatul Medicului
Mai multe din Familie