De la primele simptome la tratament: drumul pacientei cu afecțiuni mamare

O schimbare la nivelul sânilor poate să te prindă pe nepregătite. Poate ai simțit un nodul la duș, poate ai observat o secreție pe sutien sau o zonă mai roșie care nu trece. E firesc să apară întrebări, iar familia încearcă, de obicei, să ajute cu sfaturi care nu se potrivesc mereu situației tale. Ghidul de mai jos îți propune o rută clară: de la primele semne până la decizia de tratament. 

Informațiile te ajută să te organizezi și să discuți mai ușor cu medicul, dar nu înlocuiesc consultul. Fiecare caz se evaluează individual, iar deciziile se iau împreună cu echipa medicală, pe baza investigațiilor corecte. 

Recunoașterea simptomelor: ce merită atenție și ce notezi pentru medic?

În majoritatea cazurilor, primele semne apar ca modificări mici, nu ca dureri puternice. Unele se leagă de ciclul menstrual, altele persistă și tocmai de aceea merită verificate. Te ajută să observi ce se schimbă și să notezi detalii simple: de când a apărut, dacă se modifică în timp, dacă te doare la atingere.

Semne pentru care are sens să programezi un consult [1]:

• nodul mamar (dur sau moale, dureros sau nedureros)
• durere de sân care persistă sau se repetă în același loc, fără legătură clară cu menstruația
• schimbare de formă sau volum la un sân, apărută recent
• modificări ale pielii (roșeață, îngroșare, aspect de „coajă de portocală')
• mamelon retras recent sau secreții spontane (mai ales dacă sunt cu sânge)
• umflătură la axilă care nu se retrage

Un scenariu uzual: o femeie de 32 de ani simte un nodul mic înainte de menstruație, iar după câteva zile pare mai puțin evident. Chiar și așa, dacă nodulul revine sau rămâne la palpare în mai multe săptămâni, medicul îl verifică. Întrebarea „Oare e normal?' merită un răspuns bazat pe evaluare, nu pe presupuneri.

Primul contact medical: unde mergi și cum te pregătești pentru o consultație utilă?

Pentru cele mai multe paciente, primul pas înseamnă consult la ginecolog cu experiență în patologia sânului, la senolog (medic specializat în afecțiuni mamare) sau la chirurg cu competență în patologia mamară. Medicul discută simptomele, istoricul tău și factorii de risc, apoi face examinarea clinică a sânilor și a axilei. Examinarea oferă indicii, dar nu pune singură diagnosticul.

Ca să folosești bine timpul din cabinet, pregătește un „mini-dosar' simplu:

• data aproximativă a apariției simptomului și cum a evoluat
• investigații anterioare (ecografie, mamografie, RMN), dacă ai
• tratamente hormonale, sarcini, alăptare (dacă se aplică)
• antecedente familiale de cancer mamar sau ovarian
• o listă scurtă de întrebări

Întrebări care te ajută să primești explicații clare:

• „Ce credeți că poate fi și ce trebuie exclus prima dată?'
• „Ce investigație îmi recomandați acum și de ce aceasta?'
• „Ce semne ar trebui să mă trimită mai repede la control, dacă apar între timp?'
• „Cum primesc rezultatele și în cât timp stabilim următorul pas?'

Dacă te simți copleșită, ia cu tine pe cineva apropiat. Prezența unei persoane de încredere te ajută să reții recomandările și să pui întrebări fără grabă.

Investigații imagistice și teste: ce înseamnă ecografia, mamografia și biopsia?

După consult, medicul îți propune investigațiile potrivite în funcție de vârstă, simptome și structura sânului. Ecografia mamară se folosește des la femeile tinere sau la cele cu sâni denși, deoarece diferențiază bine chisturile (pungi cu lichid) de formațiuni solide. Mamografia, folosită frecvent după 40 de ani sau la indicația medicului, detectează inclusiv microcalcificări (depuneri foarte mici de calciu) care uneori apar înaintea unui nodul palpabil [2].

În unele situații, medicul recomandă RMN mamar, o investigație care oferă detalii suplimentare și ajută la clarificare, mai ales dacă ecografia și mamografia nu lămuresc complet cazul. Nu înseamnă că „e mai rău', ci că medicul caută informații mai precise.

Dacă imaginile ridică suspiciuni, următorul pas poate fi biopsia. Biopsia înseamnă recoltarea unui fragment mic de țesut, de obicei cu un ac, ghidat imagistic, apoi analiza la microscop [3]. Pentru majoritatea pacientelor, procedura durează puțin și se face cu anestezie locală. Întrebările practice sunt utile aici: „Cum mă pregătesc?', „Pot lua antiinflamatoare înainte?', „Când primesc rezultatul?' și „Cine mi-l explică?' 

Pentru paciente contează mult și organizarea traseului medical. De exemplu, într-un loc dedicat, precum centrul de patologie mamară Donna, investigațiile și recomandările se pot lega într-un plan coerent, cu pași clari între consultație, imagistică și interpretarea rezultatelor.

Înțelegerea rezultatelor: cum interpretezi corect și ce clarifici la următoarea discuție?

Momentul rezultatelor aduce, de obicei, două nevoi: să înțelegi termenii și să știi ce urmează. Dacă medicul îți spune că leziunea pare benignă, asta poate însemna, de exemplu, chist, fibroadenom (o formațiune solidă benignă, frecventă la femei tinere) sau mastoză (modificări fibrochistice care pot da sensibilitate). Chiar și în situațiile benigne, medicul poate propune monitorizare la 6–12 luni, mai ales dacă leziunea are dimensiuni de urmărit.

Dacă rezultatul indică o problemă oncologică, medicul discută stadializarea. Pe scurt, stadializarea arată cât de extinsă este boala și ajută la alegerea tratamentului. Pot apărea teste suplimentare, precum evaluarea ganglionilor sau analiza receptorilor hormonali (markeri care arată dacă tumora răspunde la anumite tratamente).

Ca să rămâi cu informații utile, merită să notezi răspunsurile la întrebări ca:

• „Ce diagnostic apare exact în buletin și ce înseamnă, pe înțelesul meu?'
• „Ce știm sigur acum și ce încă trebuie verificat?'
• „Ce opțiuni am și care sunt avantajele și limitele fiecăreia, pentru rezultate stabile?'
• „Pot cere a doua opinie și ce documente îmi trebuie?'

Un detaliu practic: cere copii după investigații (CD/imagini, buletine, recomandări). Te ajută dacă ai nevoie de o altă evaluare sau dacă schimbi medicul.

Discuția despre tratament: opțiuni uzuale, riscuri generale și decizii informate

Planul de tratament depinde de diagnostic, vârstă, preferințe și starea generală de sănătate. Pentru afecțiunile benigne, medicul poate propune:

• monitorizare periodică (dacă leziunea rămâne stabilă)
• tratament medicamentos pentru durere sau inflamație, dacă este cazul
• intervenție chirurgicală, dacă formațiunea crește, deranjează sau ridică suspiciuni

Pentru cancerul mamar, opțiunile pot include chirurgie, radioterapie (tratament local), chimioterapie (tratament care acționează în tot corpul), hormonoterapie sau terapii țintite, în funcție de tipul tumorii. Medicul îți explică succesiunea: uneori se începe cu operația, alteori cu tratament înainte de operație pentru a reduce tumora.

Aici ajută să discuți deschis și despre efecte adverse posibile: oboseală, greață, modificări ale pielii, dureri locale sau impact emoțional. Nu toate apar la toate pacientele, dar e util să știi ce monitorizezi și cui raportezi simptomele. Spune medicului ce te preocupă cel mai mult: fertilitatea, alăptarea, aspectul sânului, revenirea la muncă. Decizia se construiește mai ușor atunci când echipa medicală știe ce contează pentru tine.

Îngrijire, suport și monitorizare: cum te organizezi pe termen lung și când ceri ajutor rapid?

În timpul tratamentului, te ajută să urmărești reacțiile și să le comunici clar. Ține un jurnal scurt cu simptomele, temperatura (dacă medicul recomandă), medicația și întrebările pentru următoarea vizită. Dacă ai nevoie, cere sprijin psihologic; multe paciente gestionează mai bine anxietatea când au un spațiu sigur pentru discuții și strategii practice.

După tratament sau după stabilirea unui diagnostic benign, medicul îți face un plan de urmărire. Respectă programările și repetă investigațiile la intervalul indicat. Autoobservarea rămâne utilă, dar încearcă să o faci regulat și calm, fără verificări compulsive.

Caută evaluare medicală de urgență dacă apar:

• durere intensă cu creșterea rapidă a roșeții și căldurii locale
• febră mare asociată cu inflamație la sân (mai ales în alăptare)
• secreție cu sânge din mamelon apărută brusc
• umflătură axilară dureroasă cu stare generală alterată

Dacă ai observat un semn nou, fă pasul următor: programează un consult și mergi cu notițele tale. Întreabă, cere explicații și solicită un plan scris al investigațiilor și al monitorizării.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest ghid sunt destinate exclusiv scopurilor educaționale și nu ar trebui să fie utilizate ca un substitut pentru sfatul, diagnosticul sau tratamentul medical profesionist. Este esențial să consulți un medic pentru orice întrebări ai legate de o afecțiune medicală. Fiecare situație medicală este unică și ar trebui evaluată de un specialist în domeniu. 

Bibliografie:

1. Mayo Clinic. Breast Self-Exam for Breast Awareness – Mayo Clinic.' Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/breast-exam/about/pac-20393237 (accesat la 10.02.2026);

2. Kerlikowske, Karla, et al. Screening Mammography for 40-Year-Old Women—Whose Decision?' JAMA Internal Medicine, vol. 184, no. 11, 1 Nov. 2024, p. 1281, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC12205906/ (accesat la 10.02.2026);

3. Cleveland Clinic. Biopsy Overview: Types, Procedure & What It Is.' Cleveland Clinic, 26 May 2023, my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/15458-biopsy-overview (accesat la 10.02.2026).

Foto: Shutterstock