Tornada, vântul, furtuna – Când apar și cum se formează aceste fenomene

Tornada, vântul, furtuna sunt fenomene ale naturii ce pot provoca, de multe ori, pagube însemnate. Află în ce condiții apar aceste fenomene și cum se formează ele. 

Vântul, unul dintre cele mai cunoscute și frecvente fenomene naturale, poate varia ca intensitate. Atunci când vânturile devin foarte puternice, acestea pot provoca furtuni sau, mai rău, se pot transforma în uragan, taifun, tornadă.

Vântul

Vântul reprezintă mișcarea maselor de aer dintr-o zonă mai rece spre o zonă cu aer mai cald. Cum se produce vântul? Ei bine,  Soarele încălzește aerul, dar razele lui nu distribuie căldura în mod egal pe suprafața Pământului. Masele de aer încălzite, fiind mai ușoare, se ridică în atmosferă și aerul rece le ia locul. Vântul este cu atât mai puternic cu cât masele de aer se deplasează mai rapid. Adierile ușoare ale vântului, numite briză, arată că Soarele nu a încălzit prea puternic masele de aer și înlocuirea lor se face mai lent.

Tipuri de vânt

Vântul se caracterizează prin două elemente și anume:  direcția din care bate și viteza cu care bate, reprezentând distanța parcursă de partiuolele de aer în unitatea de timp exprimată în m/s.

Vânturile au fost împărțite de către speciaisti în funcție de tăria acestora astfel:

  • Briza – cu tăria între 2-5
  • Vânturi puternice – cu tăria între 6-8
  • Furtuni – cu tăria 9
  • Orcane, uragane, taifune – cu tăria 12

Viteza vântului, pe Pământ, poate atinge teoretic viteza de 1230 km/oră, viteză egală cu cea a sunetului. Totuși, în realitate, cea mai puternică tornadă măsurată până în prezent a avut o viteză maximă de 500-600 km/oră.

Categorii de vânturi

Vânturi permanente– bat tot timpul anului.

Vânturile permanente sunt:

  • Alizeele-sunt vânturi predominante, care suflă dinspre NE și SE către Ecuator.
  • Vânturile de vest-se formează între maximele tropicale și minimele subtropicale, deci bat între 400 și 600 latitudine nordică și sudică.
  • Vânturile polare (de est)-băț dinspre maximele polare spre minimele subpolare, aducând aerul rece al polilor.

Vânturile periodice-sunt vânturi care își schimbă direcția. O perioadă bat dintr-o direcție, iar o perioadă din direcția opusă.

Vânturile periodice sunt:

  • Musonul-este un vânt cu caracter periodic, ce ia naștere datorită marilor contraste termice între apele Oceanului Indian și partea centrală a Asiei, în cele două anotimpuri extreme ale anului.  Musonul de vară bate din aprilie până în octombrie, aducând precipitații bogate. Musonul de iarnă bate din octombrie până în aprilie, fiind foarte secetos;
  • Briza-este asemănătoare musonului, dar își schimbă direcția de la zi la noapte și bate pe suprafețe restrânse.

Vânturile neregulate-bat numai într-o anumită regiune. Există multe astfel de vânturi.

Cele mai cunoscute vânturi neregulate sunt:

  • Bora-este un vânt neregulat care bate pe țărmul Mării Adriatice
  • Mistralul-Este un vânt puternic din direcția Nord West ce afectează coasta mediteraneană a Franței, de la Marsilia la Saint Tropez.

Vânturi care bat în România

  • Crivățul;
    Nemirul (Nemere);
  • Austrul;
  • Cosava;
  • Băltărețul;
  • Vântul Negru;
  • Orădeanul;
  • Făgărașul;
  • Ardeleanul;
  • Munteanul

Furtuna

Furtuna

Furtuna

Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în ploaie și descărcări electrice, însoțite aproape întotdeauna și de vânturi puternice, de peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scara Beaufort. Pe oceane se pot forma valuri de apă de până la 10 metri înălțime, care se răstoarnă.

Tornada

Tornada reprezintă o mişcare violentă a aerului, sub formă de pȃlnie verticală, care coboară dintr-un nor cumuliform format din convecția termică (mișcare neuniformă a aerului cald și rece). Tornade apar aproape fără niciun fel de avertisment, în orice moment din zi sau din noapte. De asemenea, se pot produce în orice lună a anului, în cazul în care există condiţii propice.

Tornada

Tornada

Procesul de formare al tornadei este complex, fiind azi încă în fază de cercetare. Vântul ia naștere când sunt îndeplinite anumite condiții climaterice. Tornadele sunt legate de anumite zone geografice și perioade ale anului. În Evul Mediu, ele erau considerate ca fiind „duhuri rele'.

Clasificarea tornadelor

Clasificarea tornadelor se face conform scalei Fujita (numită şi Fujita-Pearson sau Scala-F), în funcție de pagubele pe care le pot produce, astfel:

  • nivelul F0 (vȃnturi cu viteza sub 116 km/h)
  • Tornada F1 – Vȃntul are viteze între 115 si 180 km/h. Chiar şi aceste tornade pot să smulgă ţigle de pe acoperişuri şi să împingă de pe drum maşinile în mişcare.
  • Tornada F2 – Vȃntul are viteze între 181 si 250 km/h. Tornada poate smulge cȃteva acoperişuri de case şi distruge rulotele (locuinţele mobile) întȃlnite în drumul său.
  • Tornada F3 – Vȃnturi cu viteze între 251 si 330 km/h. Sunt dezrădăcinaţi chiar şi arbori masivi, iar zidurile şi acoperişurile clădirilor solide sunt smulse precum nişte beţe de chibrit.
  • Tornada F4 – Vȃnturi cu viteze între 331 şi 415 km/h. Locomotive şi camioane articulate de 40 tone sunt aruncate în aer ca nişte jucării.
  • Tornada F5 – Vȃnturi cu viteze între 416 si 510 km/h. Maşinile sunt aruncate prin aer ca nişte pietre, pe distanţe de sute de metri.
  • nivelul F6, considerat cu cel mai mare potenţial distructiv, nu este folosit, deoarece formarea unor tornade atȃt de violente este improbabilă.

Așadar, tornada, vântul, furtuna sunt fenomene naturale, dar, adesea pot provoca pagube însemnate.

Te-ar putea interesa și:


Recomandari
Redactia.ro
Unica.ro
Sfatul Medicului
Mai multe din Dezvoltare