Totul despre otita

Daca ai un bebelus, mai devreme sau mai tarziu vei ajunge in cabinetul unui specialist ORL care-i va pune micutului tau diagnosticul otita.

Daca ar fi sa dam crezare statisticilor, pana la varsta de trei ani, 75% dintre copii au trecut deja printr-un episod de otita.

Aerul rece, apa, frigul sau curentul sunt considerate principalii vinovati in cazul unei otite, dar desigur, nici unul dintre acesti factori nu declanseaza direct boala. Otitele sunt afectari virale bacteriene sau micotice cu o evolutie imprevizibila.

Pot dura cateva ore sau pot provoca dureri greu de suportat cateva zile.
Prezenta inflamatiei de orice cauza la nivelul urechii medii este numita generic otita medie.

Aspectul timpanului evaluat prin metode specifice (otoscopie), eventuala acumulare de fluid (serozitate, puroi), durata si evolutia clinica a afectiunii sunt cateva dintre criteriile dupa care se stabileste un diagnostic.

Otita externa
Reprezinta inflamatia conductului auditiv extern si este in 90% din cazuri tratata cu succes prin masuri de baza.

Uneori, insa, poate duce la complicatii serioase la o persoana cu deficite imunologice sau diabet, dar aceasta situatie se intalneste la adult.

Afectiunea este favorizata de umiditatea excesiva in conductul auditiv extern prin macerarea tegumentelor, vehicularea prin fluid a bacteriilor, pierderea rolului protector al cerumenului, inflamatia cronica.

Afectiunile pielii – cum sunt dermatita seboreica, dermatita de contact, neurodermatitele, eczema – perturba capacitatea de aparare locala prin afectarea productiei de cerumen, prin inflamatia tegumentului ce favorizeaza secundar infectia.

Traumatismele locale produse de corpi straini favorizeaza si ele otita externa. Infectia bacteriana in otita externa este data cel mai frecvent de specii de Pseudomonas, Proteus, Streptococ, Stafilococ, Klebsiella. Mai rar, infectia este cauzata de fungi – specii de Candida sau Aspergillus.

Sunt mai des afectati copiii intre 7 si 12 ani, cu incidenta egala pentru cele doua sexe. Practicarea inotului sau scufundarilor, cu umiditate locala prelungita si cu vehicularea in conduct a apei contaminate este de multe ori cauza evidenta a acestei afectiuni.

Diagnosticarea se stabileste pe baza datelor legate de evolutie si dupa examenul clinic. Efectuarea de culturi din exudat poate orienta tratamentul, daca este vorba de o infectie cu fungi.

Daca pacientul are semne de toxicitate, febra si/sau de implicare osoasa – mastoidita – se impun analize suplimentare sau chiar efectuarea unei tomografii pentru vizualizarea structurilor osoase si cerebrale din jur.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3 4