Fenomenul de Bullying

Rolul de parinte implica foarte multe cunostinte si abilitati necesare zi de zi. Problema este ca aceste cunostinte si abilitati nu sunt inascute sau nu apar automat atunci cand devii parinte.

Fiecare dintre noi invatam sa fim parinti de la cei din jurul nostru, de la parintii nostri, din informatiile pe care le auzim sau le citim. Uneori insa ceea ce invatam interactionand cu ceilalti nu este suficient pentru a fi parintele de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta si pentru a creste sanatos clinic si psihic.

De multe ori, parintii au intrebari la care nu au raspunsuri sau observa comportamente ale copilului lor la care nu stiu cum sa reactioneze.

Acest articol este construit pentru a oferi un sprijin parintilor care isi doresc sa stie mai multe despre ceea ce ar putea sa faca pentru sanatatea si starea de bine a copilului lor ceea ce priveste fenomenul de Bullying.

Ce este de fapt, fenomenul de Bullying

Fenomenul Bullying nu este de data recenta, ci este un fenomen care a existat de multe decenii si in forme variate. O persoana este agresata atunci cand el/ea este expus(a), in mod repetat si pe timp indelungat la actiuni negative din partea unei alte persoane sau a mai multora.

O actiune negativa este atunci cand o persoana produce intentionat disconfort altei persoane, prin contact fizic, abuz verbal sau prin alte metode. Include o parte fizica (abuz fizic, a bloca calea cuiva, a-l inghesui, a-l impinge, a pune piedica, a-l agresa fizic, a distruge obiecte personale), o parte psihologica (abuz emotional, intimidare folosind gesturi sau excludere sociala), verbala (jigniri sau hartuire verbala, tachinare, poreclire, ignorare/izolare, barfa, amenintari, raspandire de zvonuri rautacioase), agresare pe internet (mesaje insultatoare la telefon, pe computer, e-mail, retele de socializare, etc), rasiala si/sau sexuala (hartuire, atingere, bataie, fotografii compromitatoare, email- uri).

Citeste si despre:
Nu-ți abuza emoțional copilul!
Abuzul asupra copilului si formele acestuia
Neglijarea – cea mai frecventă formă de violenţă la adresa copilului

Chiar daca agresarea in cele mai multe cazuri apare de-a lungul anului scolar, implica consecinte reale pe termen lung pentru victima si/sau agresor. De fapt, in unele cazuri, creeaza prejudicii emotionale, psihologice si fizice care ar putea marca persoanele implicate in dezvoltarea lor pe termen scurt si lung.

Abuzul emotional implica un comportament inadecvat, continuu si stabil fata de copil, ce se transforma in trasatura dominanta a vietii acestuia, cu efecte negative asupra structurii personalitatii in formare a copilului si care dauneaza sau impiedica dezvoltarea unei imagini de sine pozitive a copilului.

Ce resimte copilul atunci cand este afectat de fenomenul de Bullying

Astfel consecintele pe care copilul le copilul le resimte sunt:

• se simte lipsit de valoare,
• slab,
• neiubit,
• nedorit,
• nevalorizat,
• in pericol
• sau ca este valoros doar fiindca indeplineste nevoile altcuiva.

Consecinte ale abuzului in urma fenomenului de Bullying

In plan emotional:

• intarziere in dezvoltarea sentimentului de sine, a maturizarii emotionale si a capacitatii empatice
• sentimentele de inferioritate pot persista si la varsta adulta
• atitudine de indiferenta sau de timiditate
• lipsa de curiozitate
• apatie
• sentimente de culpabilitate
• tulburari de somn

In plan social:

• copilul stablieste contacte interpersonale fragile
• posibil fuga de acasa, acte antisociale
• dificultati de adaptare durabile care se repeta in medii noi
• lipsa de initiativa, de creativitate, de autonomie
• anxietate de separare sau de anticipare inclusiv la varsta adulta
• un prag prea scazut, sau din contra prea ridicat la frustrare
• somatizeaza usor (cefalee, dureri abdominale, greturi, varsaturi, etc)
• nu are aspiratii pe termen lung

Ce schimbari de comportament apar in urma fenomenul de Bullying

• Are o fire linistita si sensibila;
• Ii poate fi teama sa mai mearga la scoala, se plange de dureri frecvente de cap si de stomac pentru a evita sa mearga la scoala;
• Are putini prieteni sau nu are niciunul;
• Pare trist si infricosat;
• Pofta de mancare este scazuta;
• Este nesigur sau/si lipsit de asertivitate;
• Vine de la scoala cu hainele murdare, rupte sau cu lucrurile distruse;
• Prezinta vanatai pe corp.
• Copilul devine mai trist, introvertit.
• Exprima neincredere in fortele proprii.
• Se izoleaza de prieteni, nu mai ia parte la activitatile care alta data ii faceau placere.
• Prefera sa stea acasa.
• Cauta pretexte sa lipseasca de la scoala.
• Posibil refuza sa mearga singur la scoala.
• Vine mai tarziu de la scoala pentru a-si evita colegii.
• Ii scade interesul pentru lectii, teme si implicit notele.
• Pot aparea perturbari ale somnului care determina oboseala.
• Prezinta tulburari de concentrare a atentiei, se concentreaza mai greu pentru ca il preocupa altceva si posibil din cauza oboselii.
• Poate cere bani de buzunar mai mult decat in mod obisnuit pentru a face fata cerintelor neadecvate ale agresorilor. Daca nu primeste poate recurge la furt.
• Pot aparea reclamatii de la scoala pivind lipsa de interes fata de lectii, teme sau probleme de comportament intampinate.

Ce sa urmareasca parintii legat de fenomenul de Bullying

In acest context este indicat ca parintii sa-si observe si copiii care pot fi in rolul agresorului. Astfel copilul care este implicat in fenomenul de bullying ca si agresor isi poate schimba grupul de prieteni, poate exprima opinii negative fata de scoala si fata de cadrele didactice.

Apar reclamatii la scoala privind implicarea in activitatile de clasa, complianta la cerintele cadrelor didactice, posibile relatii conflictuale cu colegii si tulburari de comportament. Este mai interesat decat inainte de a iesi in evidenta cu orice pret, poate face pe grozavul.

Poate veni acasa cu obiecte pe care nu le-ar fi putut cumpara fara implicarea parintilor. Poate manifesta izbucniri furioase inexplicabile. Este usor iritabil si se frustreaza din orice, astfel rezistenta la frustrare este scazuta. Refuza sa isi faca temele si obligatiile in sine pentru scoala. Incearca sa domine relatiile sociale.

Citeste si despre:
De ce nu-i place la scoala?
Probleme la școală: cum să le depistezi
Copilul are probleme cu scoala?

Observarea unor astfel de semne in comportamentul copilului ar trebui dublata de colectarea de informatii de la scoala sau/si din mediile sociale din care mai face parte copilul. De data asta insa, discutiile cu cadrele didactice nu se mai centreaza in jurul performantei academice, asa cum se intampla de obicei, ci ar fi bine sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

• schimbari in comportamentul copilului;
• colegii cu care isi petrece timpul, schimbari in grupul de prieteni;
• gradul de implicare in discutiile si activitatilor de la clasa, reactia colegilor la interventiile lui
  schimbari in calitatea temelor realizate;
• existenta unor incidente de bullying la nivelul clasei, care au fost elevii implicati si cum s-au rezolvat acestea.

Ce pot face parintii pentru stoparea fenomenul de Bullying

Programul de interventie asupra comportamentelor agresive/bullyingului din partea adultilor ar fi indicat sa cuprinda implicarea in crearea la nivelul scolii a unui mediu caracterizat prin: caldura, interes pozitiv si implicarea adultilor, stabilirea de limitele de ferme cu privire la comportamentul inacceptabil; aplicarea consecventa a unor sanctiuni non-punitive, non-fizice, pentru comportament inacceptabil sau de incalcare a regulilor si oferirea, de catre adultii investiti cu autoritate, a unor modele pozitive de comportament.

Cel mai indicat este ca aceste practici sa aiba loc atat la scoala cat si acasa in mediul familial la nivel individual. Programul functioneaza atat la nivel de scoala, la nivel de clasa si la nivel individual. Cel mai important obiectiv este de a da mai putine oportunitati pentru comportamentul de bullying.

Odata ce suspiciunile au fost identificate si confirmate, este momentul ca adultii implicati in cresterea si educarea minorilor sa intervina oferind suportul concret necesar si anume in primul rand normalizarea situatiei. Se ofera copiilor informatii despre ce inseamna fenomenul de bullying, se pune accentul chiar si pe formele cele mai subtile pentru a intelege ca astfel de situatii nu sunt obligatorii de tolerat ci din contra, impartasite adultilor atunci cand se intampla.

De asemenea se stabilesc impreuna cu copilul mecanisme de aparare (strategii de iesire) pentru a face fata atunci cand este pus in astfel de situatii. In acelasi timp minorul e bine sa fie incurajat sa participle la tot felul de activitati si in afara scolii, unde sa cunoasca alti copii si sa-si faca prieteni, astfel abilitatile sociale dobandite sa le poata folosi pretutindeni.

De asemena in cazul copilului agresor, normalizarea situatiei din nou. Constientizarea si realizarea efectului bullying-ului asupra victimei, fiind extrem de eficiente filmele vizionate impreuna pe acest subiect si discutii pornind de la comportamente observate impreuna. Si in cazul de fata participarea la activitati extrascolare in care ar putea obtine recunoastere si prestigiu, acestea pot deveni recompense care pot inlocui satisfactia din urma dominarii in fenomenul de bullying.

Citeste si despre:
Educaţie fără bătaie
Singurele sfaturi de parenting de care ai nevoie cu adevarat
Cum ii influentezi comportamentul
Descifreaza-i comportamentul

 
Bullying-ul este asadar un fenomen complex, in a carui abordare un rol major revine colaborarii deschise si autentice cu scoala, gradinita si cu toti adultii in cresterea si educarea copiilor.

Ana Cristina Petrescu
Expert psiholog in expertiza clinica judiciara
Psihoterapeut
Self Care Center
Strada Negoiu nr 41 sector 3 Bucuresti