Agresivitatea in cuplu

Cum incepe totul?
Cu un ton ridicat. Urmeaza o jignire, mai multe si, ca apogeu, injuraturile. Dupa care apare o imbranceala. Aici, la schim­barea registrului, de obicei se riposteaza. Agresivul este uimit de tupeul agresatului si eventual pluseaza si cu o palmuta. Creste frecventa si intensitatea agresiunii, pana la limita la care se opreste riposta, deci obtine „vic­toria”, celalalt tace sau renun­ta la disputa.

Concluzia lui – deci, de acum, asa trebuie sa fac sa imi impun punctul de vedere.
Cum sa nu se ajunga aici? Poate suna caraghios, dar ar trebui discutat acest aspect inainte de casatorie. „Nu tolerez agresivitatea fizica; deci, daca ridici un deget asupra mea, in secunda 2 am plecat si ai actele de divort la posta. Ne-am inteles?”

Daca s-a discutat sau nu acest as­pect inainte de casatorie nu in­seam­na ca la un moment dat,
intr-un anumit context, nu se va mani­festa agresivitatea verbala. Daca ea este tolerata la primele aparitii, garantat se va intensifica in frec­ven­ta si intensitate. Este imposibil ca agresivitatea sa apara pentru prima data in viata unui individ abia dupa ce s-a casatorit. Ea a existat si inainte.

Ca urmare, daca ne stim cu pro­bleme de auto­control, este bine sa anuntam partenerul pentru a fi ajutati de acesta sa ne controlam.

Dar nu spunandu-i: „Daca ma vezi pus pe harta, evita-ma sau taci, nu riposta”. Eificient e sa monitorizez eu starea de furie si sa fac ceva pentru a o diminua. Sau sa rog pe ceilalti sa imi spuna ca am devenit furios, ca am inceput sa tip.

Pentru ca un furios nu isi da seama imediat de starea sa. Simte ca se infurie, dar crede ca inca se mai poate controla si nu sesizeaza ca a trecut de limita auto­controlului. Ca sa controlezi aceste exprimari ale agresivitatii, pri­ma si cea mai importanta conditie este sa vrei.

Sa constientizezi ca este in primul rand spre binele tau sa vrei sa schimbi ceva la tine pentru a nu mai elibera agresivitatea astfel. Pentru ca, din pacate, nicio relatie bazata pe teama nu poate functiona. Si a continua acest comportament inseamna a ucide relatia cu premeditare. Indiferent ca este vorba de relatia ta cu sotul, cu sotia, cu copilul.

Se mai poate face ceva?
In cele mai multe cazuri, se mai poate. Cand nu a aparut agresiunea fizica si cand nu exista si asocierea cu alcoolismul sau drogurile. Sigur ca persoana agresiva nu va fi cea care va avea dintr-o data revelatia ca are o problema.

De la primele semne de agresivitate in cuplu, parte­ne­rul trebuie sa semnali­zeze ca nu se simte bine in relatie din pricina comportamentului agresiv. Si sa ii atraga atentia asupra schimbarii comportamentului. De la primele semne!

Initial, persoana care agreseaza isi va cere scuze, va aduce „ofrande” pe altarul iertarii, poate remuscarea va fi sincera, insa daca cere doar iertarea, nu si ajutorul partenerului de cuplu pentru a schimbarea comportamentului inseamna ca de fapt nu simte nevoia sa schimbe acel comportament. Ajutorul poate fi unul specializat – sa mearga la psiholog sau – nespecializat acordat de familie, poate chiar de partenerul insusi.

„Este vina ta”
Este unul dintre cele mai stu­pi­de pretexte, dar unul dintre cele mai frecvent folosite de „agresor” – e vina ta – sa o acuzi pe victima comportamentului tau. Poate ca victima declan­seaza impulsul agresivitatii prin comportamentul sau, dar im­pulsul nu trebuie sa dicteze o reactie automata. Daca reac­tia cuiva devine un reflex, atunci acea reactie este o manifes­tare a caracterului propriu.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3


URMĂREŞTE CEL MAI NOU VIDEO
Recomandari
Mai multe din Relatii
Buton