Osul si osteoporoza

Factorii de risc pentru osteoporoza se impart in doua mari categorii: modificabili si ficsi.

Factori de risc modificabili

• consum exagerat de alcool;
• fumat;
• indice de masa corporala redus;
• nutritie deficitara;
• deficit de vitamina D;
• tulburari de alimentatie;
• sedentarism;
• aport alimentar redus de calciu;
• caderi frecvente.

Factori de risc ce nu pot fi modificati

• varsta;
• sexul feminin;
• istoricul familial;
• fracturi anterioare;
• rasa/etnia;
• menopauza/histerectomie;
• tratament indelungat cu corticosteroizi;
• poliartrita reumatoida;
• hipogonadism primar/secundar la barbati.

Preventie
Desi factorii genetici, innascuti, joaca un rol foarte important in a determina daca un individ este la risc inalt de osteoporoza, factorii care tin de modul de viata pot influenta dezvoltarea osului in tinerete si de asemenea rata de pierdere de os mai tarziu in viata.

Nutritia, exercitiul fizic si alti factori legati de stilul de viata joaca un rol activ in determinarea sanatatii osului si in cat de bine poate organismul sa inlocuiasca pierderea de os.

Copilarie si adolescenta
Preventia osteoporozei incepe cu cresterea si dezvoltarea optima a osului in tinerete.

Copiii si adolescentii trebuie:

• sa-si asigure un aport adecvat de calciu care sa satisfaca recomandarile de dieta din tara sau regiunea unde traiesc;
• sa evite subnutritia sau malnutritia proteica;
• sa mentina un aport suficient de vitamina D prin expunere suficienta la soare sau prin dieta;
• sa efectueze exercitiu fizic regulat;
• sa evite fumatul;
• sa fie educati asupra riscului consumului excesiv de alcool.

Perioada adulta
Masa osoasa construita in timpul tineretii este un determinant important al riscului de fractura osteoporotica mai tarziu in viata. Cu cat este mai mare masa osoasa de varf, cu atat este mai mic riscul de osteoporoza.

Adultii trebuie:

• aport adecvat de calciu si vitamina D (recomandarile variaza de la tara la tara, osciland intre 800 si 1300 mg/zi, in functie de varsta)
• exercitiu fizic regulat, cu sustinerea greutatii corpului
• absenta fumatului
• evitarea consumului excesiv de alcool

Tratamentul osteoporozei
Pe langa modificarile stilului de viata si dieta, daca osteoporoza este diagnosticata, medicii pot prescrie terapie medicamentoasa.

Astazi exista un numar de optiuni terapeutice eficiente care s-a demonstrat ca actioneaza rapid (in decurs de 1 an sau chiar mai repede) atat pentru mentinerea densitatii minerale osoase cat mai ales pentru reducerea riscului de fractura. Este important ca alegerea tratamentului sa fie dictata in primul rand de nevoile medicale specifice ale pacientului si de stilul de viata al acestuia.

Tratamentele care sunt disponibile in prezent (desi nu in toate tarile) sunt: bisfosfonatii (alendronat, risedronat, ibandronat), calcitonina, raloxifenul, ranelatul de strontiu, teriparatidul si tibolonul. Terapia de substitutie hormonala (TSH), desi nespecifica pentru tratamentul osteoporozei, s-a demonstrat de asemenea ca are un efect benefic pe os.

Suplimentele de calciu si vitamina D sunt de asemenea prescrise in mod uzual, pentru a asigura aportul adecvat si pentru a asigura eficacitatea maxima a terapiei medicamentoase.

Aportul suficient de calciu, vitamina D si proteine nu numai ca ajuta la prevenirea osteoporozei, ci este important in mentinerea densitatii minerale osoase si functiei musculare la pacientii diagnosticati cu osteoporoza. Suplimentele de calciu si vitamina D sunt importante in special la persoanele cu risc mare de fractura.

Asociatia pentru Prevenirea Osteoporozei in Romania – ASPOR
www.aspor.ro
Foto: Shutterstock.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3