Problemele de sanatate ale nou-nascutului prematur

3. Tahipneea tranzitorie a nou-nascutului (TTN)
Respiratia accelerata (chiar peste 100 respiratii pe minut) care se imbunatateste treptat in primele ore sau zile se numeste tahipnee tranzitorie a nou-nascutului (TTN).

De obicei, aceasta apare la prematuri aproape de termen atunci cand lichidul din plamani nu este absorbit suficient la nastere.

Simptomele TTN sunt asemanatoare celor din sindromul de detresa respiratorie (SDR), iar tratamentul consta in oxigenoterapie sub cort sau prin presiune pozitiva continua in caile aeriene (CPAP).

4. Leziuni pulmonare caracterizate prin acumularea aerului
Cand unele alveole (saci respiratori) din plamanii copilului se rup, aerul difuzeaza in torace (in spatiul din jurul plamanilor sau al inimii), in sus (inspre gat) sau in jos (in abdomen). Aceste fenomene apar la copiii ai caror plamani sunt insuficient dezvoltati sau bolnavi.

Aerul se poate acumula in spatiul dintre plamani si peretele toracic (o afectiune care se numeste pneumotorax).
Aerul poate difuza de asemenea in spatiul din torace care adaposteste inima si principalele vase de sange (aceasta se numeste pneumomediastin).

O alta afectiune care ar putea aparea se numeste emfizem pulmonar interstitial (EPI). Aceasta se produce atunci cand aerul difuzeaza chiar in tesutul pulmonar si este mai frecvent intalnita la prematurii mici (cu greutate sub 1500g).

Tratamentul in unele din aceste cazuri poate consta in inteparea cu un ac sau introducerea unui mic tubulet pentru indepartarea excesului de aer din torace.

5. Displazia bronhopulmonara (DBP) sau boala pulmonara cronica (BPC)
Displazia bronhopulmonara sau boala pulmonara cronica apare de regula ca urmare a oxigenoterapiei si/sau a ventilatiei mecanice in cazul sindromului de detresa respiratorie la prematuri, deoarece plamanii copiilor sunt subdezvoltati la nastere, iar oxigenoterapia si/sau ventilatia asistata pot stimula dezvoltarea normala a plamanilor.

Se defineste la prematurii nascuti la mai putin de 32 de saptamani de gestatie care necesita suplimentare cu O2 in saptamana 36 si la prematurii nascuti la mai mult de 32 de saptamani de gestatie care necesita suplimentare cu O2 la 28 de zile de viata postnatala.

Se recunoaste prin faptul ca nou-nascutul respira cu mare dificultate si este dependent de O2 suplimentar (este cianotic atunci cand respira in aer atmosferic). DBP/BPC, in cazul in care este severa, poate fi amenintatoare de viata.

Tratamentul poate include respiratie asistata, aport caloric crescut pentru a stimula cresterea, medicatie si evitarea aportului excesiv de lichide. Unii copii cu DBP/BPC pot necesita oxigenoterapie mult timp dupa nastere, chiar si dupa ce se intorc la domiciliu.

Riscurile la care sunt expusi copii cu DBP/BPC sunt:

  • mortalitate crescuta intraspitaliceasca si dupa externare,
  • risc de moarte subita de 20-40% in primul an,
  • frecvente reinternari,
  • intarzieri in dezvoltarea sistemului nervos central,
  • disfunctii si infectii respiratorii – risc crescut de infectie (inclusiv cu virus sincitial respirator – VSR ); scad ca frecventa spre 3-4 ani,
  • complicatii cronice – cardiace, pulmonare, rahitism; scad ca frecventa spre 9 ani.

In timp, beneficiind de ingrijire continua, copiii cu DBP/BPC depasesc de obicei problemele pulmonare.

B. Boli cardiace congenitale (BCC)
Aproximativ 5-7 din 1000 nou-nascuti au o problema cardiaca la nastere. Bolile cardiace congenitale sau defectele cardiace congenitale pot fi minore, asimptomatice sau, impotriva, atat de severe incat pot fi fatale.

Complexitatea defectelor este variata, de la un simplu orificiu in peretele dintre doua compartimente ale inimii, la un set complicat de malformatii, cum ar fi prezenta unor vase sangvine acolo unde nu ar trebui sa existe in mod normal si dezvoltarea insuficienta a uneia dintre partile inimii.

Multe probleme cardiace pot fi detectate cu ajutorul ecocardiografiei, care foloseste ultrasunete pentru a genera o imagine a inimii copilului.

Copiii cu boli congenitale cardiace semnificative trebuie evaluati de un cardiolog cu experienta in astfel de probleme.
In cazul in care inima bate prea repede sau prea incet, tratamentul medicamentos poate rezolva problemele inainte ca inima sa cedeze.

Sursa: Asociatia de Neonatologie din Romania; Foto: Dreamstime.

Adauga un comentariu